Citate de Lucius Annaeus Seneca
Pentru noi e un argument al adevărului atunci când toţi au aceeaşi părere despre un lucru.
De la un om mare este întotdeauna ceva de învăţat, chiar şi când tace.
Tot ce citim, să nu lăsăm să rămână întocmai, ca să nu fie străin ci să asimilăm cele citite; altfel vor intra în memorie, nu în minte.
Nimic nu preţuim mai mult decât binefacerea, cât timp o căutăm; nimic mai puţin, după ce am primit-o.
Filosofia este singurul mijloc de a depăşi condiţia de muritor şi chiar de a o transforma în nemurire.
Nu îndrăznim, nu pentru că lucrurile sunt dificile, ci pentru că nu îndrăznim, lucrurile sunt dificile.
Eu posed cu adevărat doar ceea ce am dăruit.
Nu contează câte cărţi ai, ci dacă acestea sunt bune sau nu.
Îţi petreci cea mai mare parte a vieţii făcând ce nu trebuie, iar o bună parte a ei, nefăcând nimic, toată viaţa te-ai preocupat de cu totul altceva decât ceea ce ar fi trebuit.
Uitând de fragilitatea omenească să adun averi? pentru ce să mă ostenesc? Iată, această zi e ultima; să admitem că nu-i: e aproape de ultima!
Norocul este ceea ce se întâmplă când pregătirea întâlneşte prilejul.
Lungă-i calea prin precepte, scurtă şi bună prin exemple.
Dacă socoteşti prieten pe cineva în care nu ai aceeaşi încredere ca şi în tine însuţi, faci o mare greşeală şi nu cunoşti valoarea adevăratei prietenii.
Dacă vei trăi în conformitate cu natura, nu vei fi niciodată sărac; dacă vei trăi în conformitate cu părerile, nu vei niciodată bogat.
Acela se bucură cel mai mult de bogăţie, care se are nevoie cel mai puţin de ea.
Pentru mulţi, faptul că adună avere nu înseamnă încetarea mizeriilor, ci numai schimbarea lor.
Nu numai oamenilor, dar şi lucrurilor trebuie să li se ia masca şi să li se redea aspectul propriu.
Pentru aceasta m-am ascuns şi am închis uşile, ca să pot fi de folos la mai mulţi.
O minte strălucită este o avere imensă.
Prefer să deranjez cu adevărul, decât să fac pe plac cu linguşiri.
Devenim mai înţelepţi prin necazuri. Prosperitatea ne distruge simţul de apreciere a dreptăţii.
Sufletul este unica valoare a omului, el îl face pe slujitor egal stăpânului său.
Singurătatea este pentru spirit ceea ce hrana este pentru corp.
Bunăstarea este sclavul omului înţelept şi stăpânul prostului.
Nimeni nu ajunge la înţelepciune din întâmplare.
Cine ştie să moară nu va fi rob niciodată.
O parte din timp ne este răpită, alta ne este sustrasă, alta se scurge. Dar cea mai urâtă pierdere este aceea datorită neglijenţei. Şi dacă vei voi să bagi de seamă, vei vedea că cea mai mare parte a vieţii o pierdem făcând ce nu trebuie, o mare parte nefăcând nimic, întreaga viaţă făcând altceva...
Nimic nu împiedică atâta însănătoşirea ca schimbarea deasă a remediilor.
Sufletul nostru are nevoie de unul complementar, de dragul căruia să aibă grijă de propria sa esenţă.
A trăi înseamnă a lupta.
Acoperişul de paie a adăpostit oameni liberi; sub marmură şi sub aur locuieşte robia.
Nu face din durerea altora bucuria ta.
Orice virtute se bazează pe măsură.
Succesul, în mare parte, stă în voinţa de a învinge; să ne străduim deci şi să stăruim.
Înţeleptul, atent şi apărat împotriva oricărui atac, nu dă înapoi în faţa atacului sărăciei, al jalei, al infamiei, sau al durerii.
Căci soarta nu ştie ce este liniştea; îi place să înlocuiască bucuria cu amărăciunea sau, oricum, să le amestece. Nimeni, prin urmare, să nu fie încrezător în momentele de fericire şi nici să nu se lase doborât de necazuri: acestea sunt cele două feţe ale lumii.
Să exprimăm ceea ce simţim, să simţim ceea ce exprimăm; vorba să semene cu fapta.
Socoteşte fiecare zi o viaţă.
Viaţa este lungă dacă este plină.
Nu există zile prea lungi pentru cine munceşte.
Nimic nu este mai onorabil decât o inimă recunoscătoare.
Între acestea, drumul m-a învăţat cât de multe lucruri de prisos avem şi cât de uşor am putea lepăda prin judecată acele lucruri, pe care, dacă ni le ia vreodată necesitatea, nu simţim că ne-au fost luate.
Dezordinea se va potoli prin disciplină şi frică, niciodată de la sine.
Cu cât ai mai multă putere, cu atât trebuie să abuzezi mai puţin de ea.
Oricare ar fi durata timpului, ştiinţa întrebuinţării lui îl va face lung.
Eu arăt altora calea cea dreaptă, pe care am cunoscut-o târziu, când eram obosit de rătăcire.
Niciodată cel desăvârşit şi care a dobândit virtutea nu blestemă soarta. Niciodată el nu primeşte posomorât întâmplările.
O parte a virtuţii constă în învăţătură, alta în exerciţiu; trebuie de o parte să înveţi, pe de alta să întăreşti prin practică ce ai învăţat.
Dacă vrei să fii iubit, iubeşte!
Beţia nu-i altceva decât o nebunie voluntară.
Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă.
Fii îngăduitor, căci toţi avem nevoie de iertare.
Viaţa e viaţă şi trebuie trăită aşa cum e ea, bună, rea, ţi s-a dat fără să o ceri şi ţi se va lua fără să fi întrebat.
Omul este lucru sacru pentru om.
Prietenia sfârşeşte acolo unde începe neîncrederea.
Cel mai puternic leac împotriva mâniei este amânarea.
Dacă vrei să supui totul, supune-te raţiunii.
Toată arta nu este decât o imitaţie a naturii.
Să ne bucurăm fără a ne compara cu alţii. Când vezi câţi sunt înaintea ta, gândeşte-te câţi sunt în urmă.
Unii bolnavi ar trebui felicitaţi deja numai pentru aceea că ei au înţeles de ce sunt bolnavi.
Voinţa nu se învaţă.
Esenţială este întrebuinţarea vieţii, nu durata sa.
Mai adesea suferim din cauza părerii, decât din cauza realităţii.
Ce foloseşte liniştea unei regiuni întregi dacă pasiunile sunt zgomotoase.
Nu este sigur în ce loc te aşteaptă moartea: de aceea aşteapt-o tu pe ea în orice loc.
Trebuie să imităm albinele şi să separăm tot ce am adunat din lectura variată.
Caracteristica vinovaţilor este neliniştea.
Este ruşinos să spui una şi să gândeşti alta; cu atât mai ruşinos să scrii una şi să gândeşti alta.
Lucrurile vătămătoare nu păstrează niciodată măsura.
Adevărul e accesibil tuturor, încă nu e ocupat. Din el a rămas mult, chiar şi pentru cei care vor veni de acum înainte.
Sărac nu este cel ce are prea puţin, ci cel ce doreşte prea mult.
Destinul îl duce pe cel care vrea şi-l trage pe cel care se opune.
Un om tare, când e lovit, îşi sporeşte puterea.
Nimeni nu-i în stare să se ridice prin el însuşi: trebuie să-i întindă mâna cineva, să-l scoată cineva.
Ca să ai parte de adevărata libertate, trebuie să fii sclavul filozofiei.
Ce nebunie este să înveţi lucruri de prisos, când este atâta lipsă de timp?
Cel care speră fără temei, deznădăjduieşte fără temei.
Adesea ceea ce se dă este neînsemnat, ceea ce rezultă de acolo este mare.
De aceea ajungem cu greutate la însănătoşire, fiindcă nu ştim că suntem bolnavi.
Trebuie să alegem un loc sănătos nu numai pentru corp, ci şi pentru moravurile noastre.
Nici un vânt nu e favorabil pentru cei ce nu-şi cunosc portul.
Sfătuieşte-ţi prietenul în taină şi laudă-l în public.
Tot ce se poate întâmpla, să ne închipuim că se va întâmpla.
Vezi ca nu cumva cititul multor autori şi a tot felul de cărţi să aibă ceva nehotărât şi nestabil.
Efortul dă puteri sufletelor alese. Dacă vei fi stăpân pe ziua de azi, vei depinde mai puţin de ziua de mâine.
Voi privi toate pământurile ca şi cum ar fi ale mele şi voi privi pământurile mele ca şi cum ar fi ale tuturor.
Să ne mulţumim cu ce avem, fără a face comparaţii; niciodată nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia.
Să căutăm, prin urmare, ce este mai bine să facem, şi nu ceea ce găseşte încuviinţare în rândul gloatei, cel mai rău interpret al adevărului.
Dacă senzualitatea ar fi fericirea, animalele ar fi mai fericite decât oamenii; dar fericirea oamenilor este depusă în suflet, nu în carne şi oase.
Greşeşti, crezând că numai pe mare limita dintre moarte şi viaţă este foarte redusă: în orice loc intervalul este deopotrivă de îngust. Moartea nu se arată pretutindeni atât de aproape: ea este pretutindeni atât de aproape.
Speranţa este numele unui bun nesigur.
Ca o piesă de teatru, aşa este viaţa: nu interesează cât de mult a ţinut, ci cât de frumos s-a desfăşurat.
Ce credeam că era o culme nu era decât o treaptă: ni se întâmplă adesea.
Pe noi ne pot ajuta nu numai cei care sunt, dar şi cei care au fost.
A comanda nu semnifică a domina, ci a-şi face datoria.
Ce multe lucruri neaşteptate au venit! Ce multe lucruri aşteptate nu s-au ivit niciodată!
Ataşează-te de cei care te pot face mai bun, primeşte pe cei care, la rândul tău, îi poţi face mai buni.
Noi murim în fiecare zi, căci în fiecare zi se ia o parte a vieţii; chiar când creştem, viaţa descreşte.
Norocul nu-ţi poate lua ce nu ţi-a dat.
Mulţi trăiesc fără de nici o ţintă în viaţă, nu merg ei ci îi duce curentul.
Nu există viciu fără justificare, fiecare are un început modest şi vrednic de îngăduinţă.
Cel mai puternic om este cel care se stăpâneşte pe sine însuşi.
O mână spală pe alta.
Uitarea este cel mai bun remediu pentru injurii.
Nicio robie nu-i mai ruşinoasă decât cea de bunăvoie.
Nu este avere care să ne delecteze dacă nu o împărţim cu alţii.
Să trăieşti cu inferiorul, aşa cum ai vrea să se poarte superiorul cu tine.
De vrei sa te gasesti pe tine nu cauta in oglinda....nu vei gasi decat o umbra,un strain.
Nu este nicio deosebire între a nu dori şi a avea.
Omul este un animal înzestrat cu raţiune.
Remediile sufletului au fost descoperite de cei vechi. Dar cum să fie întrebuinţate şi când, aceasta este sarcina noastră de a căuta.
Nimeni nu greşeşte numai pentru el, ci răspândeşte nebunia printre cei apropiaţi şi o primeşte la rândul său de la ei.
Este uşor să aprinzi în ascultător dorinţa de mai bine, căci natura a pus în toţi oamenii bazele şi sămânţa virtuţilor. De îndată ce se iveşte cineva care le trezeşte, atunci toate bunele însuşiri, ca şi cum ar fi fost amorţite, se deşteaptă.
Omul e supus greşelii.
Nu există viaţă fără prietenie.
Soarta nu răpeşte ceea ce n-a dat.
Temeiul dreptăţii este doar egalitatea.
Modestia interzice ceea ce legea permite.
A-şi porunci sieşi este cea mai mare forţă.
Adevărata plăcere este dispreţul plăcerilor.
Nu-ţi va mai fi frică dacă renunţi să speri.
Curajul te conduce în ceruri; frica la moarte.
Chibzuinţa cu privire la viitor vine din trecut.
Nu poţi scăpa de necesitate, o poţi doar învinge.
Lucrurile mari trebuiesc judecate cu suflet mare.
Să vrei să fii vindecat este începutul vindecării.
Nimeni nu poate să învingă fără ca altul să piardă.
Nicio minte genială nu este scutită de geniul nebuniei.
Tot ce există în univers constă din materie şi Dumnezeu.
Nu conteaza cate carti ai, ci daca acestea sunt bune sau nu.
E foarte important să ştii când să vorbeşti şi când să taci.
Omul cel mai bogat este acela căruia norocul nu are ce-i da.
Este penibil să lupţi cu un om pregătit numai pentru înfrângeri.
Dacă mă bucur să învăţ ceva nou, este ca să-l împărtăşesc altora.
Din momentul în care ne naștem, timpul începe să ne ia viața înapoi.
Puterea e îngemănată cu blândeţea; sălbăticia e un semn de slăbiciune.
Fidelitatea pe care o poţi cumpăra cu bani, poţi s-o pierzi tot cu bani.
Succesul nu este un fruct care cade singur din pomul vieţii în palma omului.
Viaţa seamănă cu o poveste, ceea ce importă nu e lungimea ei, ci valoarea ei.
Binele absolut al naturii omeneşti e cuprins în pacea corpului şi a sufletului.
Dacă vrei să faci un om fericit, decât să-i dai lucruri, mai bine ia-i poftele.
Vei şti ce fel de om este fiecare, când vei vedea cum laudă şi cum este lăudat.
De linişte nu au parte decât aceia care şi-au format o judecată nestrămutată şi precisă.
Noi nu voim să trăim, nici să murim: ne stăpâneşte dezgustul de viaţă şi frica de moarte.
E un avantaj reciproc, deoarece oamenii, în timp ce îi învaţă pe alţii, învaţă şi singuri.
Prima cauza pentru care cineva este nerecunoscător este că nu poate fi destul de recunoscător.
Două rele trebuie retezate: teama de o nenorocire din viitor şi teama de o nenorocire din trecut.
Dacă vrei să-ţi supui totul, supune-te raţiunii. Dacă te va stăpâni raţiunea, vei stăpâni pe mulţi.
Să apreciem fiecare lucru, îndepărtând ce se spune despre el, şi să cercetăm ce este nu ce e numit.
Nimic nu foloseşte atâta ca liniştea şi conversaţia, cât mai puţină cu alţii şi cât mai multă cu sine însuşi.
Învaţă a muri! Cine învaţă să moară, nu ştie să mai fie rob. El este deasupra sau cel puţin în afara oricărei împilări.
Nimic nu-ţi va ajuta atât de mult să fii moderat în toate lucrurile ca frecventa meditaţie asupra scurtimii vieţii şi asupra nesiguranţei acesteia; în tot ce faci, gândeşte-te la moarte.
Oare nu vei avea grijă mai degrabă să arăţi tuturor că se caută lucruri de prisos cu mare pierdere de timp şi că mulţi şi-au petrecut viaţa adunând mijloace de trai?... căci ei nu trăiesc, ci numai au de gând să trăiască. Pe toate le amână.
Nu căuta pricini de suferinţă şi nu spori nenorociri mici revoltându-te.
Să se asculte şi partea adversă.
Înlăuntrul nostru totul să fie deosebit; înfăţişarea noastră să fie ca a mulţimii.