Sindrom Burnout, pragul epuizării profesionale

Deși (încă) nu este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept diagnostic medical, ci mai degrabă „un fenomen ocupațional”, un sindrom cauzat de „stresul cronic la locul de muncă”, burnout-ul poate provoca probleme grave de sănătate fizică și mintală.

Evoluția burnout-ului: de ce se înrăutățește constant?

Burnout-ul poate fi condiția noastră contemporană, dar are origini istorice foarte particulare: se regăsește în literatura de specialitate încă din anul 1973, cel puțin cam atunci și-a primit numele.

În America anilor '90, toată lumea vorbea de burnout. În anul 1990, savantul Robert Fagles, de la Universitatea Princeton, a publicat o nouă traducere în limba engleză a celebrei opere „Iliada”, a tradus dialogul dintre Ahile si Agamemnon astfel: „nu vreau ca oamenii să creadă că sunt un laș fără valoare, epuizat”. Această expresie nu era în greaca originală a lui Homer. Totuși, ideea că oamenii care au luptat în Războiul troian, în secolul al XII-lea sau al XIII-lea î.Hr., au suferit de epuizare este un bun indiciu al prezenței acestei tulburări.

Cei ce publică lucrări despre burnout tind să susțină că există peste tot și a existat dintotdeauna, chiar dacă, într-un fel, se înrăutățește mereu.

„În America anilor '90 oamenii sufereau de burnout doar pentru că petreceau mai mult de 12 ore la muncă, pentru a-și îmbunătăți traiul. Foarte mulți aveau 2 sau chiar 3 joburi, ceea ce ducea adesea la epuizare”, spune și psihoterapeutul Simona Simboan.

După anii 2000, epuizarea nu mai era despre dorința de a te îmbogăți, despre ceea ce ți se întâmpla când nu ai nimic, ci devenise ceva mult mai personal.

Acum, este ceea ce ți se întâmplă atunci când vrei totul. Atunci când standardele de perfecționism cresc, cerințele angajatorului sunt din ce în ce mai mari, presiunea locului de muncă este mult mai intensă.

În condițiile actualului capitalism, munca, pentru mulți oameni, a ajuns să se simtă ca un câmp de luptă.

„Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut sindromul burnout în 2019, în cea de-a unsprezecea revizuire a Clasificării Internaționale a Bolilor, dar doar ca fenomen profesional, nu ca afecțiune medicală.”

Ce înseamnă burnout?

Haideți să aflăm ce înseamnă și cum îți dai seama dacă suferi de burnout, care sunt simptomele pe care le resimți și cum le gestionezi, dar și care este cel mai eficient tratament și proces de recuperare după o astfel de perioadă complicată.

„Burnout-ul este destul de dificil de descris, caracteristicile acestei afecțiuni fiind prezente sub diverse forme, în funcție de modul în care fiecare reușește să facă față stresului. Totuși, potrivit Dicționarului de Psihologie APA, burnout-ul este definit ca «epuizare fizică, emoțională sau mentală, însoțită de scăderea motivației, scăderea performanței și atitudini negative față de sine și față de ceilalți»”, ne-a detaliat psihoterapeutul clinician Simona Simboan.

Sindromul de burnout este conceptualizat doar în medii profesionale, și „apare ca un răspuns prelungit la factorii de stres cronici la nivel personal și relațional, doar la locul de muncă”, subliniază psihoterapeutul.

Burnout-ul se poate manifesta în trei forme, astfel:

• Epuizare de supraîncărcare: atunci când continui să lucrezi într-un ritm nesustenabil, ore lungi fără pauze mentale.
• Epuizare sub-provocată: atunci când nu ești provocat sau stimulat de locul tău de muncă.
• Neglijarea: nu simți un scop și îți este greu să rămâi angajat la locul de muncă.