Ce este putred pe piața cripto? Riscurile specifice ale cripto activelor

Problemele legate de piața cripto activelor (mai cunoscute, în mod eronat, ca și „cripto monede”) par să apară aproape zilnic la știri, dar mai puțin mediatizate sunt eforturile Uniunii Europene de a introduce un sistem de reglementare adecvat acestei nou sector al finanțării descentralizate.

Ce este putred pe piața cripto? Riscurile specifice ale cripto activelor
Imagine de © hotnews.ro

La începutul lunii iunie, Comisia Federală pentru Comerț a Satelor Unite ale Americii făcea publice datele unei analize care arăta că doar din ianuarie 2021 și până în martie 2022, consumatorii au pierdut peste 1 miliard de dolari în cripto monede din cauza înșelătoriilor.

Cele mai multe dintre pierderile raportate de consumatori au fost cauzate de escrocherii cu investiții în cripto monede false.

Analiza Comisiei Federale pentru Comerț a SUA cuprinde și constatarea că mulți dintre escroci au o adevărată predilecție pentru a cere plăți în cripto monede, iar în totalul fraudelor financiare cărora consumatorii le-au căzut victime, un dolar din patru au fost pierduți prin astfel de manevre necinstite.

Dar, așa cum atrăgea Paul Krugman atenția într-un editorial din The New York Times din această săptămână, suma totală a pierderilor consumatorilor americani din înșelăciuni pe piața cripto este posibil să fie mult mai mare, nu toate fraudele fiind raportate autorităților.

De asemenea, nu trebuie să se facă o confuzie între suma pierdută de consumatori datorită fraudelor și pierderile din scăderile sau chiar prăbușirile de pe o zi pe alta a valorii investițiilor în astfel de active.

Exemplele cele mai recente și cu efect usturător pentru cei care investesc pe aceste piețe sunt căderile așa-numitelor „monede stabile” TerraUSD și a monedei-soră Luna, care s-au prăbușit la scurt timp una după cealaltă.

Aici, cuprinși de panica pierderii de valoare a TerraUSD, care, cel puțin conform denumirii, trebuia să păstreze o valoare constantă de 1 USD, investitorii s-au debarasat intempestiv de plasamentele din prima cripto-monedă și și-au transferat fondurile în celălalt crito activ, Luna, cu care de altfel era în conexiune, iar mecanismul de echilibrare s-a oprit și ambele monede — Terra și Luna s-au prăbușit.

Rezultatul imediat a fost că peste 17 miliarde de dolari în valoare cripto au fost șterse rapid în haosul acesta, iar prăbușirea a ridicat din nou întrebări despre monedele stabile („stable coins”) și despre cripto active în general.

Miliarde de dolari în avere cripto s-au fost evaporat, trimițând unde de șoc pe întreaga piață, iar accidentul a atras atenția politicienilor și a autorităților de reglementare, care sunt puse în impas de prea rapida dezvoltare a tehnologiei și prea lentul proces de reglementare.

De altfel, marile firme de investiții au atras atenția că, din cauza interconectărilor existente pe aceste piețe, o cădere a unui astfel de activ poate duce la o prăbușire în lanț, fiind evaluat inclusiv riscul sistemic adus de o astfel de evoluție nefastă.

Această apreciere, vis-a-vis de lipsa de reglementare a acestor piețe și de imposibilitatea de a cunoaște valoarea totală a fondurilor investite (deoarece sunt și fonduri care trec „pe sub radar”) și câți din acești bani aparțin, de fapt, unor investitori instituțional fac ca un colaps de amploare, să poată avea consecințe imposibil de evaluat pentru stabilitatea financiară globală.

Cu multă vehemență, economiști de prestigiu, precum Nouriel Roubini, s-au pronunțat despre cripto-monede și piețele acestea ca fiind nu doar în faza unor bule speculativa, ci și escrocherii gigantice.

Investitori cu experiență de o viață nu s-au ferit să le numească „otravă de șobolani la pătrat” (Warren Buffet).

Despre utilitatea economică a cripto monedelor, Buffet nu s-a ferit de asemenea să aibă considerații foarte dure

„Cripto monedele practic nu au nicio valoare și nu produc nimic.

Ele nu se reproduc, nu îți pot scrie un cec, nu pot face nimic și ceea ce speri e că va veni cineva care îți va plăti mai mulți bani pentru ele mai târziu dar apoi acea persoană are problema.

În termeni de valoare: zero”, Warren Buffet la CNBC, februarie 2020

În ceea ce privește proliferarea cripto-activelor, în prezent, conform unui site specializat în analiza trendurilor de pe această piață, există în jur de 19.000 de astfel de așa-numite cripto monede și zeci de platforme blockchain.

Pe de altă parte, peste 2.400 de proiecte de cripto active au eșuat deja.

O listă a lor poate fi găsită aici, cu mențiunea că denumirea de „monede moarte” se referă la cripto monede care au fost abandonate, utilizate ca înșelătorie, site-ul lor nu funcționează, nu au noduri/ conexiuni pe platforme de tranzacționare, există probleme ale portofelelor digitale (e-wallet), nu există actualizări , au un volum redus de tranzacții sau dezvoltatorii s-au dezis de proiect.

De altfel, piața cripto scârțâie din toate încheieturile, fiind blamate nu doar fraudele sau numărul ridicat de proiecte eșuate, ci și conexiunile cu finanțarea terorismului, a traficului de droguri, spălare de bani și chiar infracțiuni de șantaj.

Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri

O foarte recentă investigație a Reuters, s-a concretizat într-un amplu raport intitulat „Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri”.

Raportul devoalează activitatea unor grupări de hackeri situați în cele mai neașteptate colțuri ale lumii (precum Coreea de Nord), care, de exemplu, folosind gigantul criptografic Binance, s-a infiltrat pe o platformă din Slovacia și a sustras monede virtuale în valoare de aproximativ 5,4 milioane de dolari.

Mai departe, investigații complexe leagă activitatea acestei grupări de hackeri de finanțarea programului de arme nucleare al Coreei de Nord, arată raportul Reuters.

În același raport, Reuters a analizat date detaliate despre tranzacțiile clienților Binance pe site-uri „darknet” – cunoscute ca fiind piețe pentru narcotice, arme și alte articole ilegale.

Raportul Reuters spune că datele analizate au arătat că, din 2017 până în 2022, cumpărătorii și vânzătorii de pe cea mai mare piață de droguri darknet din lume, un site în limba rusă numit Hydra, au folosit Binance pentru a face și a primi plăți cripto în valoare de 780 de milioane de dolari.

De asemenea, raportul prezintă cazul lui Konrad Alber, un avocat pensionar din Germania, care a fost victima unei fraude în care a pierdut 35.000 de euro în urma investițiilor făcute pe o platformă online, numită Grandefex, care a promis că va „dezlănțui” potențialul banilor lui printr-un algoritm sofisticat.

În momentul de față, de cazul său se ocupă poliția pentru criminalitate cibernetică din Germania.

Raportul Reuters precizează că platforma de investiții online Grandefex a fost doar una dintr-un șir de site-uri de tranzacționare false înființate de grupuri de criminalitate organizată care au înșelat aproximativ 750 de milioane de euro de la cetățeni europeni, mulți dintre ei pensionari, potrivit autorităților germane, austriece și spaniole.

Cu privire la traiectoria fondurilor pierdute, ofițerii de poliție și avocații au declarat pentru Reuters că este mai greu pentru victimele fraudei să recupereze fondurile pierdute atunci când sunt trecute printr-un schimb criptografic.

În multe țări, consumatorii pot cere băncilor lor să înghețe sau să ramburseze fondurile furate.

Dar, Binance cere victimelor să semneze acorduri de confidențialitate, ca o condiție pentru înghețarea temporară a activelor și insistă asupra implicării directe a forțelor de ordine în procesarea cererilor, potrivit site-ului său.

Pericolele de pe această piață sunt date, însă, nu doar de ceea ce mulți dintre specialiștii în finanțe au remarcat și investigațiile au relevat.

Pentru consumatori trebuie subliniate și complexitatea foarte ridicată a produselor și a mecanismelor de tranzacționare, lipsa de transparență, volatilitatea exacerbată și manipularea facilă a reacțiilor celor care investesc pe aceste platforme, care au o sensibilitate extremă la declarațiile diverșilor influenceri, precum oameni de afaceri (Elon Musk) sau vedete din lumea sportului, a filmului sau social media, care cu o singură postare pot duce la ceruri sau pot spulbera economiile de o viată ale milioanelor de consumatori.

Consumatorul trebuie sa fie conștient de riscurile specifice ale cripto activelor

Consumatorul, atunci când decide să-și plaseze bani pe astfel de platforme, trebuie sa fie conștient de riscurile specifice ale cripto activelor și ale produselor și serviciilor conexe și să evalueze cu atenție dacă riscurile sunt acceptabile, având în vedere și situația financiară personală.

Pentru consumatori, printre riscurile acestor investiții se numără:

  • riscul de a pierde toți banii investiți;
  • riscul de scădere și creștere rapidă a prețurilor pe perioade scurte;
  • cripto activele nu s-au dovedit încă o investiție pe termen lung;
  • riscul de a deveni o victimă a înșelăciunii, fraudei, erorilor operaționale sau atacurilor cibernetice;
  • riscul de a fi victima unor infracțiuni de șantaj cu privire la proveniența fondurilor, de exemplu;
  • riscul de evaziune fiscală din cauza eludării prevederilor legale aplicabile cu privire la impozitarea veniturilor obținut;
  • riscul spălării de bani și al finanțării terorismului;
  • riscul reprezentat de faptul că este puțin probabil să aibă drepturi la protecție sau despăgubiri dacă apar probleme, din cauza lipsei reglementării.

Unora dintre tipurile de blockchain li se aduce și critica de a nu fi sustenabile.

Potrivit Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index, disponibil aici, curentul electric anual al Bitcoin consumul este de aproximativ 96 terawatt-oră (TWh) sau la aproximativ 0,5% din consumul global de energie electrică.

De fapt, economia anuală Bitcoin are mai multe emisii de CO2 decât țări precum Belgia sau Finlanda și doar un pic mai puțin decât Olanda.

Însă, ceea ce face pentru consumatorul din Uniunea Europeană ca investiția sau folosirea cripto activelor să fie precum merdul pe gheața subțire este, de fapt, lipsa de reglementare și lipsa de supraveghere a acestui sector emergent.

Propunerea UE de Regulament privind piețele cripto-activelor (Proiectul MiCA – Markets in Cripto Assets) este acum în curs de negocieri avansate în trialog între Comisie, Consiliu și Parlamentul European.

În cazul în care se ajunge la o poziție comună, versiunea finală a MiCA se va aplica, cu excepția anumitor prevederi, la 18 luni de la data intrării în vigoare, menționând că Consiliul a propus majorarea acestei perioade la 24 de luni.

Dacă va fi adoptată, „reglementarea crypto” făcută de Uniunea Europeană va fi primul act al unei instituții internaționale care reglementează această sferă.

Proiectul de Regulament MiCa stabilește un cadru dedicat pentru cripto active, crypto currencies( cripto monede) , stable-coins (monedele stabile) și banii digitali (digital currency), precum și platformele de tranzacționare și rețelele virtuale aferente.

Propunerea de reglementare a piețelor cripto activelor este, de fapt, parte a unui demers mai amplu al Uniunii, care a debutat în data de 24 septembrie 2020, când Comisia Europeană a adoptat un nou pachet extensiv privind finanțele digitale.

Pachetul are ca scop să îmbunătățirea competitivității sectorului fintech și a noilor tehnologii din Europa, reducând în același timp riscurile în legătură cu acestea și asigurând stabilitatea financiară a economiei europene.

Deși este un proiect ambițios și complex, pe măsura fenomenelor și produselor tranzacționate pe aceste piețe, s-ar putea însă ca reglementarea să vină un pic prea târziu față de precipitările de implozii și pierderi masive de pe piețele cripto din ultima vreme, astfel încât, avertismentele unor economiști notabili privind spargerea noii bule să se fi produs deja.

N.Red: Calu Monica este jurist specializat în Dreptul consumatorilor, cu o experiență de mai mult de un deceniu în acest domeniu.

Este specializată în protecția drepturilor consumatorilor de servicii financiare, iar domeniile sale de expertiză includ contractele bancare, contractele de asigurări, reglementarea drepturilor consumatorilor de servicii financiare în legislația internă și a Uniunii Europene.

Deține, de asemenea, o licență în economie.

Este fondatoare și președinte a Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți și membră în Banking Stakeholders Group (BSG) la Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și în Insurance and Reinsurance Stakeholders Group (IRSG) la Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), reprezentând consumatorii. Este membru independent în ONG-ul internațional Finance Watch.