Studiu: De ce lucrătorii medicali din Republica Moldova fumează?

Dependența față de țigări afectează o bună parte din medicii din Republica Moldova, iar potrivit unui studiu, peste 50% din lucrătorii medicali fumează, iar 32% dintre respondenți se confruntă cu o dependență înaltă.

Totodată, vârsta medie de inițiere a fumatului în rândul acestora este de 21 ani.

În Republica Moldova, un sfert din populație fumează, iar acest viciu afectează profesioniști din toate domeniile, chiar și din cele care sunt responsabile de lupta împotriva fumatului.

Potrivit unui studiu publicat în The Moldovan Medical Journal, principala cauză a fumatului printre medicii moldoveni este nevoia de relaxare și lupta cu stresul, care atinge niveluri deosebit de înalte. Adesea, doctorii suferă și de sindromul ”burnout”, care poate determina apariția stărilor de depresie, anxietate sau îndoieli privind corectitudinea alegerii profesiei.

Rezultatele cercetării, la care au participat 210 lucrători medicali din 5 instituții din Republica Moldova, arată că cel mai mare nivel de stres este resimțit de medicii rezidenți. 90% dintre respondenții din această categorie resimt un nivel de stres înalt, 6% unul moderat, iar 4% - scăzut. Totodată, nivelul înalt de stres este menționat de 86% din asistentele medicale și 71% din doctori.

Din cei 210 lucrători medicali chestionați, 108, adică mai mult de jumătate, fumează. Este vorba despre 55 de doctori, 44 de medici rezidenți și 9 asistente medicale.

Rezultatele cercetării arată că dependența de fumat este direct legată de nivelul de stres perceput. Astfel, lucrătorii din sănătate stresați au mai multe șanse să fumeze, au diferite probleme sociale, iar majoritatea sunt bărbați.

Dependența înaltă față de fumat este atestată în cazul a 32% din doctori și a 3% din medicii rezidenți. Restul respondenților au afirmat că dependența e moderată sau scăzută.

„Rezultatele cercetărilor au arătat că prevalența fumătorilor în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății este ridicată, 51%, ceea ce implică ineficiența strategiei actuale guvernamentale împotriva tutunului.

Profesioniștii din domeniul sănătății, care ar trebui să-i informeze pe alții cu privire la nocivitatea fumului de tutun, nu sunt pe deplin conștienți în ce măsură fumatul este dăunător atât pentru ei, cât și pentru persoanele care îi înconjoară”, declară autoarea studiului, doctoranda în psihologie, Lilia Gratii.

Totodată, studiul sugerează că lucrătorii medicali care fumează simt disconfort în situațiile în care ar trebui să dea sfaturi pacienților despre cum să renunțe la țigări.

„Pentru a preveni astfel de probleme în viitor și pentru a minimiza experiența negativă, lucrătorii din domeniul sănătății ar trebui să fie informați cu privire la conceptul THR (Tobacco Harm Reduction), reducerea daunelor cauzate de tutun”, menționează Lilia Grati.

Reducerea daunelor provocate de tutun este o strategie care presupune înlocuirea țigărilor cu produse care livrează nicotină, dar care sunt mai puțin dăunătoare.

„Cel mai bun lucru pe care fumătorii adulți îl pot face pentru a-și îmbunătăți sănătatea este să renunțe la consumul de tutun și nicotină. Pentru fumătorii care nu renunță, efectele fumatului de țigară asupra sănătății pot fi minimizate dacă trec complet la o alternativă mai puțin dăunătoare și renunță la fumat”, subliniază doctoranda în psihologie, Lilia Gratii.

Conceptul de reducere a riscurilor a devenit popular la nivel mondial. În Brazilia și Marea Britanie, de exemplu, țigările electronice sunt promovate drept dispozitive de renunțare la fumat. În Norvegia și Danemarca este utilizat în mod tradițional snus-ul.

Totodată, studiile arată că în perioada în care în Japonia au fost introduse pe piață dispozitivele de încălzire a tutunului, vânzările de țigări au scăzut cu 34%.

În întreaga lume există peste un miliard de fumători, iar anual circa 7 milioane de oameni decedează din cauza bolilor provocate de acest viciu. Potrivit unor estimări, până în 2030 este posibil ca cifra deceselor să ajungă la 10 milioane.