România a ratat 6 ani şi a plătit Gazpromului sute de milioane de dolari

Ulterior au mai fost anunțate și alte descoperiri, rezervele estimate de metan în perimetrele din Marea Neagră urcând la circa 200 miliarde de metri cubi.

Legea care a blocat investiţiile

„Obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova”, declara președintele de atunci al României, Traian Băsescu.

Prognozele arătau că deja în anul 2020 va începe extracţia de gaze naturale din aceste perimetre. A trecut însă un deceniu, dar exploatarea comercială a zăcămintelor aşa şi nu a început.

De vină ar fi diverse jocuri politice, care au dus la tergiversarea şi la blocarea de facto a exploatării comerciale a acestor zăcăminte. Apogeul a fost adoptarea în iulie 2018 de către o coaliţie de guvernare condusă de liderul PSD, Liviu Dragnea, a unei noi Legii offshore.

Principalele modificări faţă de precedentele prevederi au fost cotele diferite de impozitare (cuprinse între 15% și 50% pentru nouă paliere de preț) şi a mecanismului de deducere a investițiilor. Legea a dus la blocarea investiţiilor străine în aceste zăcăminte strategice pentru securitatea energetică a României.

Conform „Studiului comparativ privind impozitarea specifică a producţiei de gaze naturale offshore din Europa”, realizat în luna iunie 2021 de compania de consultantă PwC, în anul 2020 România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23%) comparativ cu restul de state europene relevante pentru producţia offshore, de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media acestora, estimată la 5,3%.

Gazele din Marea Neagră, soluţia pentru independenţa energetică a României

Pe parcursul anilor, mai mulţi politicieni şi specialişti au cerut modificarea de urgenţă a acestei legi sau adoptarea alteia.

„Gazele naturale din Marea Neagră reprezintă soluţia pentru independenţa energetică a României. În lipsa acestor proiecte, se estimează că importurile de gaze ar putea creşte la 50%, la nivelul anului 2030. (…) să nu repetăm greşelile făcute în ultimii ani.

Companiile sunt pregătite să demareze proiecte de miliarde de euro pentru a aduce gazele naturale la ţărm, pentru consumatori.

Avem nevoie de acest cadru legislativ astăzi, mâine s-ar putea să fie prea târziu”, declara la finele anului trecut Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze (FPPG), într-o scrisoare deschisă.

Abia pe 15 aprilie 2022, o nouă Lege offshore a fost depusă în Parlament, fiind semnată de liderii celor trei partide din coaliţia din România, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor, precum şi ministrul Energiei, Virgil Popescu şi liderul minorităţilor, Varujan Vosganian.

În forma finală a proiectului se prevede modificarea regimului fiscal, astfel încât acesta să devină atractiv investiţiilor, dar România va avea drept de preempţiune la achizitia gazelor şi se reglementează onshore-ul.

Prima producție de gaze abia în 2026-2027

Acum proiectul Neptun Deep (cel mai important perimetru), în care Romgaz va prelua participația de 50% deținută de grupul american ExxonMobil, o achiziție de 1 miliard de dolari, urmează a fi repornit.

Estimările OMV Petrom, care deține cealaltă jumătate de participație din perimetrul Neptun Deep, arată că din această zonă a Mării Negre pot fi extrase gaze naturale de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi.

„Proiectul Neptun Deep este o oportunitate strategică pentru România, deoarece reprezintă o sursă importantă de gaze naturale în vederea securității energetice a României. Mai ales în contextul geopolitic și energetic actual... Ne propunem să finalizăm tranzacția cu Exxon în trimestrul al doilea din acest an, astfel încât alături de viitorul partener să putem trece, cât mai repede posibil, la faza de dezvoltare exploatare a proiectului”, a declarat directorul Romgaz, Aristotel Marius Jude pentru Europa Liberă.

Potrivit Romgaz, prima producție de gaze naturale care ar putea fi obținută din perimetrul Neptun Deep ar fi „undeva la sfârșitul anului 2026 sau la începutul anului 2027”.

„Acest proiect (n.r. – Neptun Deep), în opinia Romgaz, nu este afectat de războiul din Ucraina. În momentul de față, nu credem că lucrările de exploatare vor fi afectate”, a fost poziția directorului Romgaz.

Ministrul Virgil Popescu a declarat și el, pentru Europa Liberă, că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu este afectată de războiul din Ucraina.

România a irosit 6 ani şi sute de milioane de dolari

Totuși, specialiștii cred că situația s-ar putea complica din cauza războiului declanșat din Ucraina, a situației incerte a insulei Șerpilor sau nesiguranței din Marea Neagră. Astfel, România a ratat perioada de pace între 2016 și 2022, în care putea lua decizia politică și economică de a demara exploatarea gazelor.

„Lucrurile nu vor mai fi la fel de simple ca înainte de 24 februarie 2022. Am irosit 4-6 ani de pace”, susține Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă.

„Cine a câștigat din această stagnare a proiectelor energetice din România? Federația Rusă”, subliniază și Cosmin Păcuraru, expert în energie.

În acest interval irosit, România putea exploata gazele din Marea Neagră și să devină chiar exportator de gaz, în plină criză energetică. „Nu doar că nu am câștigat bani, dar rezultatul a fost că am plătit sute de milioane de dolari spre Federația Rusă”, constată Chisăliță.

Contextul geopolitic și economic este diferit în 2022 de 2018, chiar dacă declarațiile oficialilor români sunt extrem de optimiste în legătură cu proiectul Neptun Deep.

„Nu cred că investitorii vor risca echipamente de sute de milioane de dolari, deoarece perimetrul se află în apropierea unei zone de conflict. Dacă ne uităm pe hartă, tot ce înseamnă navă maritimă sau avion ocolește cu un ecart foarte mare zona de conflict: Crimeea și Ucraina. Neptun Deep se află în zona de ocol a navelor”, a spus Păcuraru.

Înghețarea conflictului sau o victorie a Rusiei ar periclita exploatarea

Potrivit acestuia, scenariul în care exploatarea poate să fie făcută cu succes este în cazul în care Rusia pierde războiul din Ucraina și Crimeea.

Înghețarea conflictului sau o victorie a Rusiei ar periclita exploatarea din Marea Neagră, este opinia lui Cosmin Păcuraru. Expertul atrage atenția că Ucraina nu mai are acces la propriile resurse energetice, din cauza acțiunii Rusiei în regiunea Donbas.

Dumitru Chisăliță avertizează că s-au majorat semnificativ și costurile. „Orice investiție presupune o analiză de risc. Firmele care vor lua hotărârea de a investi vor fi mai prudente, vor fi mai atente în decizie, dar și costul cu exploatarea gazelor naturale va fi unul net superior de ce ar fi fost în 2018.

Înseamnă că dorința ca în România să ajungă un gaz ieftin sunt tot mai mici, pe măsură ce timpul va trece”, a spus expertul în energie.

Chiar dacă Romgaz susține că România ar putea beneficia de gazele din Marea Neagră în 2026 sau 2027, experții cred că cel mai optimist scenariu este în 2028 sau 2029.

Ei își bazează afirmațiile pe calcule făcute de ExxonMobil: cinci ani de la decizia finală privind investiția.

Mai adăugăm că, potrivit estimărilor Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze (FPPG), fără gazele naturale din Marea Neagră, importurile de gaze ale României ar putea creşte la 50%, la nivelul anului 2030.