Război în Ucraina: Cronica evenimentelor de ieri până azi, 5 aprilie

Aleksei Arestovici, consilier al administrației președinției ucrainene, a atras atenția asupra a numeroase crime de război, crime împotriva umanității comise de trupele ruse la Bucea, Irpin și Gostomel.

Război în Ucraina: Cronica evenimentelor de ieri până azi, 5 aprilie
Imagine de © IPN

„Sunt imagini ca din filme post-apocaliptice și de groază. Printre victime sunt femei violate, pe care au încercat să le ardă; reprezentanți ai administrației publice locale; copii; persoane în vârstă; bărbați, mulți dintre care cu mâinile legate și cu semne de tortură... Sunt cadavre cu împușcături în ceafă”.

„Multe cazuri de jaf și încercări de a jefui aur, obiecte de valoare, covoare, mașini de spălat și alte asemenea bunuri, nu există nimic de spus”, a spus Arestovici.

„Vă asigur că nicio crimă nu va rămâne nepedepsită. Din păcate, cred că situația nu este mai bună în alte orașe ale Ucrainei”, a spus consilierul și a adăugat că autoritățile legale vor face tot ce este necesar pentru a găsi și pedepsi infractorii.

Zelenski a vizitat Bucea. El a inspectat șoseaua cu tehnică distrusă a Federației Ruse și a discutat cu locuitorii. Întrebat de un reporter BBC News dacă mai crede că este posibil să se negocieze pacea cu Rusia, el a spus: "Da, pentru că Ucraina are nevoie de pace. Suntem în Europa secolului 21. Vom continua eforturile noastre diplomatice și militare".

Execuțiile, parte a planului lui Putin

Șeful serviciilor secrete britanice MI6, Richard Moore, a scris pe Twitter că execuțiile extrajudiciare fac parte din planurile lui Putin pentru invadarea Ucrainei.

„Știam că planurile lui Putin legate de invazie includ execuții extrajudiciare de către militari. Rapoartele despre uciderile în stilul execuției ale civililor din zonele eliberate sunt îngrozitoare și răcoresc sângele”, a scris el.

"Trebuie să-i aducem în fața justiției pe cei responsabili de acțiunile oribile ale trupelor ruse din Bucea, Irpin și alte locuri din Ucraina. Regimului Putin nu i se va permite să-și ascundă implicarea în aceste atrocități", a spus ministrul britanic de Externe, Liz Truss, despre masacrele civililor din orașele și satele eliberate din regiunea Kiev.

Ce ar trebui să facă rușii cu ucrainenii?

RIA Novosti, sursă media controlată de Kremlin, a publicat un articol, intitulat „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, care a cerut în mod explicit „de-ucrainizarea” Ucrainei și necesitatea reeducării populației prin „represie ideologică”. Propagandiștii ruși, scriu sursele europene, vorbesc despre necesitatea epurării etnice și a etnocidului în Ucraina.

Articolul e discutat pe rețele sociale. Nickname-ul „Stalingulag” spune că RIA Novosti a publicat un text direct canibal că oamenii Ucrainei sunt „naziști pasivi și vor trebui să fie și ei denazificați”.

Adică ororile din Bucea amenință toată țara. Maniacii și monștrii nu se mai ascund”. Alt nickname, „Проф. Преображенский”, spune că totul „începe, desigur, cu învinuirea Ucrainei că ea a vrut să atace. Și chiar zămislea un blitzkrieg. În anii 30 (ai secolului trecut) Hitler a declarat de multe ori că Germania pașnică e insultată de țările vecine”.

Republica Moldova, următoarea țintă?

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a ținut un discurs televizat în Parlamentul României. El a prezentat imagini ale cadavrelor din Bucea, menționând că „dacă nu ne-am fi apărat, rușii ar fi făcut în tot teritoriul Ucrainei un masacru ca la Bucea", a spus președintele Zelenski și a avertizat că și Republica Moldova e în pericol.

"Rușii vor să ocupe Odesa, de unde mai este un pas până în Republica Moldova. Acum în Ucraina se decide soarta Europei Centrale. Să apărăm Ucraina înseamnă să apărăm Europa (...) Rusia trebuie să fie privată de toate resursele, în primul rând, de cele financiare", a subliniat Zelenski.

Ce e neutralitatea Moldovei pe timp de război?

Președinta Maia Sandu s-a declarat șocată „de masacrul din orașul Bucea”, scrie „DW”.

„Moldova condamnă cu fermitate aceste crime împotriva umanității, la fel cum condamnă acest război ilegal și neprovocat, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, a menționat Maia Sandu după ce a semnat decretul de instituire a zilei de doliu național în memoria tuturor vieților nevinovate pierdute, în ultimele 40 de zile, în Ucraina.

Ședința Parlamentului de la Chișinău a început luni cu un minut de reculegere în memoria victimelor războiului din Ucraina.

Chiar dacă autoritățile au condamnat din prima zi invazia rusă asupra Ucrainei și au deschis țara pentru sute de mii de ucraineni refugiați, Chișinăului i se impută că nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. Aceasta i-a atras critici și acuzații în plan intern și extern că ar finanța (prin achiziții de gaze, de exemplu), involuntar, războiul lui Putin.

Cine i-a băgat în cap că ucrainenii nu sunt un popor?

Anders Aslund, economist și fost colaborator la Atlantic Council, încearcă să explice comportamentul Rusiei: „De mulți ani a fost evident că Kremlinul disprețuiește Ucraina și nu înțelege nici măcar rudimentar realitățile ucrainene.

Această ignoranță, alimentată de aroganța imperială, a deschis calea pentru unul dintre cele mai mari dezastre militare ale timpurilor moderne.

Rădăcinile naționale ucrainene pot fi urmărite de peste o mie de ani, dar Vladimir Putin refuză să recunoască în general faptul că Ucraina este o națiune. Mai mult, el îi neagă istoria, limba, cultura și tradițiile religioase, insistând public că ucrainenii sunt, de fapt, ruși. Deoarece nu recunoaște dreptul Ucrainei la existență, întreaga sa închipuire despre țară este denaturată irecuperabil”, spune expertul.

Fără a menționa proiectul „malorossia”

Ministerul britanic al Apărării consideră că adevărata țintă-cheie a invaziei ruse în Ucraina este orașul Mariupol, deoarece controlul asupra orașului va asigura un coridor terestru către Crimeea, scrie ziarul kievean „Adevărul european”. Orașul continuă să reziste loviturilor nemiloase, forțele ucrainene menținând controlul în zonele centrale.

Anterior, ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, a declarat că intenționează să conducă o misiune umanitară la Mariupol, unde trăiesc mii de etnici greci, dar nu s-a reușit un acord cu Federația Rusă privind organizarea unei misiuni umanitare.

Lituania expulzează ambasadorul și închide Consulatul rus

Guvernul lituanian a dispus ambasadorului rus Alexei Isakov să părăsească țara, hotărând să reducă nivelul de reprezentare diplomatică între cele două țări. De asemenea, s-a decis închiderea Consulatului rus din Klaipeda. „Ambasadorul lituanian, Eitvydas Bayarunas, va părăsi în curând Moscova”, a mai spus șeful lituanian de Externe.

Pe 18 martie, Letonia, Lituania și Estonia au expulzat în total 10 diplomați ruși. Pe 29 martie, Rusia a răspuns anunțând expulzarea a zece diplomați din Letonia, Lituania și Estonia.

Pe 2 aprilie, Lituania a abandonat achiziționarea gazelor rusești, potrivit Ministerului Energiei al țării. Din 4 aprilie, Lituania suspendă acceptarea cererilor de relocare de la companiile rusești.

Germania a anunțat expulzarea a 40 de diplomați ruși.

Sursă: www.ipn.md