R. Moldova are nevoie de bani: Cu cât va crește FMI asistența financiară
Fondul Monetar Internațional (FMI) anunță că a ajuns la un acord cu partea moldoveană în ceea ce privește creșterea asistenței pentru Republica Moldova cu încă 267 milioane de dolari. Astfel, în total asistența de credit din partea FMI se ridică la 815 milioane de dolari.
Sprijin financiar suplimentar pentru satisfacerea nevoilor urgente
„După discuții productive, autoritățile moldovenești și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de personal cu privire la extinderea acordurilor prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).
Echipa va recomanda creșterea sprijinului FMI către Moldova cu 194,6 milioane DST (aproximativ 267 milioane dolari), ducând pachetul total de finanțare din cadrul programului la 594,3 milioane DST (aproximativ 815 milioane de dolari).
Acest sprijin financiar suplimentar va contribui la satisfacerea nevoilor urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din șocuri adverse mari, inclusiv războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului, și va cataliza sprijinul din partea comunității internaționale.
Acordul este supus aprobării de către Comitetul executiv al FMI, care urmează să analizeze cererea de mărire în luna mai", a declarat Ruben Atoyan, șeful misiunii FMI pentru Moldova,
Potrivit lui, prima plată în cadrul programului majorat în valoare de 108,2 milioane DST (aproximativ 149 milioane USD) va fi disponibilă imediat odată cu finalizarea primei revizuiri și alocată pentru sprijin bugetar.
Moldova are nevoie urgent de 1,7 miliarde de dolari
„Războiul din Ucraina a avut drept rezultat efecte semnificative asupra economiei moldovenești. PIB-ul real este de așteptat să stagneze în acest an, cu proiecții supuse unei incertitudini ridicate. Se preconizează că perturbările comerțului și creșterea prețurilor mărfurilor vor crește deficitul de cont curent la 13,3% din PIB în acest an.
Nevoile urgente de finanțare a balanței de plăți care decurg din escaladarea șocurilor sunt estimate la aproximativ 1,7 miliarde de dolari în 2022-2023 și se așteaptă să fie finanțate prin finanțarea FMI și asistența altor donatori", estimează oficialul de la FMI.
Atoyan susține că pe fondul presiunilor temporare de lichiditate declanșate la începutul războiului, sectorul bancar a dat dovadă de rezistență susținută de lichidități puternice și rezerve de capital.
Potrivit șefului misiunii FMI autoritățile acordă prioritate în mod corespunzător măsurilor pentru a face față crizei umanitare într-un mediu deja complex.
"Politica fiscală rămâne concentrată pe gestionarea afluxului considerabil de refugiați și pe atenuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și alimente.
În cadrul mandatului său de stabilitate a prețurilor și financiară, Banca Națională a Moldovei a majorat cursul de politică monetară pentru a limita inflația și a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb.
În ciuda peisajului provocator, punerea în aplicare a angajamentelor structurale ale programului până la sfârșitul lunii martie – inclusiv în domeniile anticorupție și statul de drept, guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și reformele de reglementare ale întreprinderilor de stat – a fost puternică", susține Ruben Atoyan.
Deficitul fiscal poate ajunge la 7,2% din PIB
FMI estimează că deficitul fiscal este de așteptat să crească la aproximativ 7,2% din PIB în acest an, din cauza veniturilor mai mici și a cheltuielilor mai mari pentru sprijin umanitar și economic.
Decalajul de finanțare fiscală în evoluție ar urma să fie eliminat prin mobilizarea finanțării de la FMI și alți parteneri pentru a completa cea disponibilă de pe piețele interne de capital.
El mai susține că deși datoria publică va crește pe termen scurt, autoritățile sunt angajate să mențină sustenabilitatea datoriei pe măsură ce criza se atenuează, păstrând în același timp spațiul fiscal pentru reforme ambițioase de guvernanță și cheltuieli pentru dezvoltare.
„Echipa FMI salută angajamentul autorităților față de obiectivele de bază ale programului de a consolida guvernanța și cadrele instituționale și de a răspunde nevoilor de dezvoltare de lungă durată. Agenda de reforme structurale ambițioase rămâne critică pentru crearea condițiilor pentru o creștere durabilă și incluzivă pe termen lung”, mai afirmă Ruben Atoyan.
Amintim că o Misiune a FMI în frunte cu Atoyan s-a aflat în Republica Moldova la începutul lunii aprilie 2022, pentru a discuta posibila majorare a volumul de finanțare din cadrul programului ECF-EFF, precum și modificarea graficului de debursare a tranșelor, pentru a sprijini eforturile autorităților de a obține resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor urgente în contextul crizelor multiple cu care se confruntă țara noastră.
Programul pe 40 luni al autorităților moldovenești, susținut de FMI, a fost aprobat pe 21 decembrie 2021. El este finanțat printr-un credit în mărime totală de circa 558,3 milioane de dolari (400 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care 79,8 milioane de dolari (57,2 milioane de DST) au fost deja debursate.
Creditarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar creditarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate.