Oamenii de ştiinţă studiază zăpada sângerie şi schimbările climatice
Stând pe un versant muntos înzăpezit, la aproximativ 2.500 de metri deasupra nivelului mării, Eric Marechal ţine în mână o eprubetă purpurie. În interior se află o probă de alge cunoscute sub numele de „zăpadă sângerie”, un fenomen ce accelerează dezgheţul alpin şi stârneşte îngrijorare printre oamenii de ştiinţă care se tem că se răspândeşte.
„Aceste alge sunt verzi. Dar când sunt în zăpadă, acumulează un pic de pigment, ca o cremă de protecţie solară, pentru a se apăra”, a declarat Marechal, director de cercetare în cadrul Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Grenoble, în timp ce colecta probe de laborator de pe muntele Le Brevent din Franţa, alături de colegii săi.
La picioarele lui se puteau observa pete de zăpadă roşie strălucind în lumina soarelui.
Algele au fost descrise pentru prima dată de Aristotel în secolul al III-lea î.e.n., însă au fost identificate oficial şi au primit numele Sanguina nivaloides în 2019.
Oamenii de ştiinţă încearcă în prezent să le înţeleagă mai bine înainte de a fi prea târziu, în contextul reducerii volumului de zăpadă din cauza creşterii temperaturilor pe glob, un fenomen care afectează Alpii în mod disproporţionat.
„Există un dublu motiv” pentru a studia algele, a explicat Marechal. „Primul este că este o zonă puţin explorată, iar al doilea e acela că această zonă puţin explorată se topeşte în faţa ochilor noştri, aşa că este urgent”, a spus el.
Unii oameni de ştiinţă, precum Alberto Amato, cercetător în domeniul ingineriei genetice la Centrul CEA din Grenoble, susţin că volumul algelor pare să crească din cauza schimbărilor climatice, concentraţiile mai mari de dioxid de carbon din atmosferă favorizând înmulţirea lor.
Cercetările sunt în curs de desfăşurare, iar ceea ce este cert este că prezenţa algelor accelerează topirea zăpezii, deoarece pigmentul lor reduce capacitatea de a reflecta căldura soarelui.
Alte tipuri de alge, inclusiv o varietate violet, precum şi funinginea de la incendiile forestiere au un efect similar.
Dacă algele se răspândesc, zăpada şi topirea gheţarilor din întreaga lume s-ar putea accelera. „Cu cât este mai cald, cu atât sunt mai multe alge şi cu atât mai repede se topeşte zăpada”, a spus Amato. „Este un cerc vicios, iar noi încercăm să pricepem toate mecanismele pentru a înţelege acest cerc, pentru a putea încerca să întreprindem ceva în această privinţă”, a adăugat cercetătorul.
