Noi imagini ale planetei Jupiter, surprinse de telescopul spațial James Webb

Observațiile lui Webb pe Jupiter le vor oferi oamenilor de știință și mai multe indicii despre viața planetei, conform NASA.

„Nu ne așteptam să fie atât de bun, să fim sinceri”, a spus astronomul Imke de Pater, profesor emerit la Universitatea din California, Berkeley.

De Pater a condus observațiile lui Jupiter împreună cu Thierry Fouchet, profesor la Observatorul din Paris, ca parte a unei colaborări internaționale în programul Early Release Science, al Webb.

Webb în sine este o misiune internațională, o colaborare a NASA cu partenerii săi ESA (Agenția Spațială Europeană) și CSA (Agenția Spațială Canadiană).

„Este cu adevărat remarcabil că putem vedea detalii de pe Jupiter, inelele sale, sateliți minusculi și chiar galaxii într-o singură imagine”, a spus ea.

Cele două imagini provin de la Camera cu infraroșu apropiat (NIRCam) a telescopului, care are trei filtre specializate în infraroșu și care prezintă detalii ale planetei. Deoarece lumina infraroșie este invizibilă pentru ochiul uman, aceasta a fost transpusă în spectrul vizibil. În general, cele mai lungi lungimi de undă apar mai roșii, iar cele mai scurte lungimi de undă sunt afișate ca albastre. Oamenii de știință au colaborat cu astronomul amator Judy Schmidt pentru a converti datele obținute de Webb în imagini.

În imaginea de sine stătătoare a lui Jupiter, creată din mai multe cadre succesive captate de Webb, se observă cum aurorele se extind la altitudini mari, deasupra atât a polului nordic, cât și a celui sudic ale lui Jupiter.

Aurorele strălucesc într-un filtru care este reprezentat în culori mai roșii, care, de asemenea, evidențiază lumina reflectată de norii inferiori și ceața superioară. Un filtru diferit, cartografiat cu galben și verde, arată ceața care se învârte în jurul polilor nordic și sudic. Un al treilea filtru, reprezentat în albastru, prezintă lumina care este reflectată de un nor cu profunzime mare.

Marea Pată Roșie, o furtună faimoasă atât de mare încât ar putea înghiți Pământul, apare albă în aceste imagini, la fel ca și alți nori, deoarece reflectă multă lumină solară.

„Luminozitatea de aici indică altitudine mare – așa că Marea Pată Roșie are ceață de mare altitudine, la fel ca regiunea ecuatorială”, a spus Heidi Hammel, astronom planetar și vicepreședinte al Association of Universities for Research in Astronomy (AURA).

„Numeroasele pete și dungi albe strălucitoare sunt probabil vârfuri de nori de foarte mare altitudine ale unor furtuni convective condensate”, a adăugat ea. În schimb panglicile întunecate de la nord de regiunea ecuatorială au o acoperire noroasă redusă.

Într-o imagine, Jupiter este prezentat în cadranul din dreapta sus. Dungile orizontale învolburate ale planetei sunt redate în albastru, maro și crem. Aurorele de un albastru electric strălucesc deasupra polilor nord și sud ai lui Jupiter. O strălucire albă emană din aurore.

De-a lungul ecuatorului planetei, inelele strălucesc într-o nuanță de alb. La extrema stângă a inelelor, o lună apare ca un punct alb minuscul. Puțin mai la stânga, strălucește o altă lună. Restul imaginii este întunericul spațiului, cu galaxii albe strălucitoare în depărtare.

Într-un câmp larg, Webb vede Jupiter cu inelele sale și două luni mici numite Amalthea și Adrastea. Petele neclare din fundalul inferior sunt probabil galaxii care completează această priveliște.

Fouchet a prezentat o care imagine rezumă cercetarea dată despre Jupiter. Cercetătorii au început deja să analizeze datele transmise de Webb pentru a obține noi informații despre cea mai mare planetă a sistemului nostru solar.

Datele de la telescoape precum Webb nu ajung pe Pământ bine ambalate. În schimb, conțin informații despre intensitatea luminii de pe detectoarele lui Webb. Aceste informații ajung la Institutul de Știință al Telescopului Spațial (STScI), misiunea Webb și centrul de operațiuni științifice, ca date brute.

STScI procesează datele în fișiere calibrate pentru analiză științifică și le livrează Arhivei Mikulski pentru telescoape spațiale care se ocupă cu repartizarea către cercetători. Oamenii de știință transformă apoi acele informații în imagini ca acestea în timpul cercetării lor.

În timp ce o echipă de la STScI prelucrează în mod oficial imaginile Webb pentru lansare oficială, astronomii neprofesioniști se scufundă adesea în arhiva de date publice pentru a prelua și procesa și imagini.

Judy Schmidt din Modesto, California, un procesator de imagine, intrată de multă vreme în comunitatea astronomilor amatori, a prelucrat aceste noi imagini ale lui Jupiter.

Pentru imaginea care include minusculii sateliți, ea a colaborat cu Ricardo Hueso, un co-investigator al acestor observații, care studiază atmosferele planetare la Universitatea din Țara Bascilor din Spania.