Necunoscuţii care au schimbat lumea

Necunoscuţii care au schimbat lumea

Einstein, Newton, Galilei, Darwin. Cu toţii ştim cine au fost aceşti oameni. Însă pe lângă ei, există o serie de oameni de ştiinţă, influenţi la vremea lor, însă mai puţin cunoscuţi în zilele noastre. Oameni care au făcut descoperiri care au schimbat lumea. Unii în mod pozitiv, alţii fiind responsabili pentru cele mai întunecate aspecte ale ştiinţei.

IBN AL-HAYTHAM

965-1039

IBN AL-HAYTHAM

Născut în Basra, al-Haytham a fost un mare gânditor al vremii sale. Printre domeniile în care a adus contribuţii, putem enumera filozofia, teologia, matematica, fizica, astronomia, optica, anatomia, oftalmologia, ingineria, medicina. Cele mai importante au fost lucrările sale legate de optică, iar tratatul în 7 volume, Kitab al-Manazir ("Carte de optică"), scris în perioada 1011 – 1021, poate fi considerat ca fiind una din cărţile cu cel mai puternic impact asupra evoluţiei fizicii, deoarece introduce metoda ştiinţifică şi iniţiază o adevărată revoluţie în domeniile opticii şi al percepţiei vizuale. El a făcut prima descriere a unei camere obscure, punând bazele inventării microscopului, cu profunde implicaţii în medicină şi microbiologie, la fel ca şi în chimie, a telescopului şi a pus bazele principiilor optice a artei renascentiste.

TIM BERNERS-LEE

1955-Prezent

TIM BERNERS-LEE

Dacă n-ar fi fost Tim Berners-Lee, nu ai fi putut citi acest articol. Asta pentru că el este cel care a inventat World Wide Web-ul, însă în mod surprinzător a refuzat să-şi patenteze invenţia, în schimb făcând-o cadou lumii. Cu toţii ştim că de atunci internetul a revoluţionat modul în care oamenii comunică, unii spunând ca a fost un moment revoluţionar în istoria comunicării, surclasând descoperirile lui Marconi sau Alexander Graham-Bell.

AVICENNA

980-1037

AVICENNA

Avicenna a fost unul dintre cei mai influenţi oameni de ştiinţă islamici, fiind filosof, medic şi cercetător al naturii, făcând descoperiri în matematică, logică, geologie. Era denumit de arabi, „al treilea Aristotel". Dintre cele 450 de lucrări despre subiecte variate, în parte pierdute, cele mai faimoase sunt Qānūn fi ‘l-Tibb (Canonul Medicinei) şi Kitāb al-Shifā’ (Cartea tămăduirii [sufletului]). Acestea au fost folosite ca manuale în universităţi timp de sute de ani. Datorită lui s-a introdus carantina pentru împiedicarea răspândirii infecţiilor.

THOMAS MIDGLEY

1889-1944

THOMAS MIDGLEY

Thomas Midgley este un om care şi-a pus amprenta asupra lumii moderne, însă, din păcate, în mod negativ. Midgley a descoperit că adăugarea de plumb în petrol opreşte sunetul supărător al motoarelor de maşini. Lucru care a dus însă la probleme de sănătate la nivel global. De asemenea, a fost responsabil pentru dezvoltarea CFC-ului, unul dintre cei mai distructivi compuşi din atmosferă, răspunzător pentru încălzirea globală. S-a spus că Midgley "a avut un impact mai mare asupra atmosferei decât orice alt organism din istorie".

FRITZ HABER

1868-1934

FRITZ HABER

Chimist, profesor la Universitatea din Berlin. A descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică folosind hidrogenul şi azotul din aer. Împreună cu Bosh a realizat aplicarea industrială a acestuia. În anul 1918 a primit Premiul Nobel pentru chimie. Însă, a fost implicat şi în producerea de arme chimice, cum ar fi cele cu chlorine gas pentru nemţi în timpul Primului război mondial, folosit de către nazişti pentru cele mai mari atrocităţi din istoria omenirii.

LEÓ SZILÁRD

1898-1964

LEÓ SZILÁRD

Conceptul de reacţie de fisiune nucleară în lanţ a fost dezvoltat de Leo Szilard în 1933, pentru care a solicitat, în anul următor, un patent de invenţie. Prima reacţie nucleară în lanţ artificială, autoîntreţinută a fost iniţiată de Matallurgical Laboratory, condus de Enrico Fermi şi Leo Szilard, sub peluza stadionului Universităţii din Chicago, pe 2 Decembrie 1942, în cadrul Proiectului Manhattan. Acest proces a făcut posibilă inventarea bombei atomice. El a fost şi omul care a iniţiat Manhattan Project, scriindu-i preşedintelui Roosevelt să urgenteze procesul de realizare a acestor arme, crezând că nemţii dezvoltau ceva asemănător.

JAMES CLERK MAXWELL

1831-1879

JAMES CLERK MAXWELL

Denumit de către unii ca părintele fizicii moderne, James Clerk Maxwell a adus o imensă contribuţie în domenii ca electricitate, termodinamică, fotografie, energie nucleară. Descoperirile lui legate de spectrul electromagnetic au dus la invenţia televizorului, radioului, cuptoarelor cu microunde. Ecuaţiile sale legate de câmpul electromagnetic au fost esenţiale în stabilirea teoriei relativităţii. Tot el a realizat prima fotografie colorată.

KARL LANDSTEINER

1868-1943

KARL LANDSTEINER

Landsteiner a jucat un rol important în identificarea grupelor de sânge. A demonstrat riscurile transfuziei cu grupa greşită de sânge, la fel cum a demonstrat şi natura ereditară a grupelor de sânge, care de atunci a fost folosită pentru demonstrarea paternităţii. A adus contribuţii importante în imunologie, histologie şi anatomie.

JOHN BARDEEN

1908-1991

JOHN BARDEEN

John Bardeen a fost un inginer şi fizician american. Este singura persoană care a câştigat de două ori Premiul Nobel pentru Fizică: în 1956 pentru tranzistor, împreună cu William Shockley şi Walter Brattain, şi în 1972 pentru o teorie fundamentală a superconductivităţii convenţionale împreună cu Leon Neil Cooper şi John Robert Schrieffer, numită teoria BCS. A fost, totodată, prima persoană care a câştigat două Premii Nobel în acelaşi domeniu.

Tranzistorul a revoluţionat industria electronică, permiţând apariţia Erei Informaţiei, şi a făcut posibilă dezvoltarea aproape a tuturor dispozitivelor electronice moderne, de la telefoane la calculatoare şi rachete. Realizarile sale din domeniul superconductivităţii, care i-au adus al doilea premiu Nobel, sunt folosite în tehnologii medicale cum ar fi tomografia calculată şi imaginile cu rezonanţa magnetică.

JOSEPH LISTER

1827-1912

JOSEPH LISTER

Joseph Lister a fost chirurg englez. Este creatorul asepsiei, folosind pentru prima dată fenolul ca antiseptic la dezinfecţia rănilor şi la curăţarea instrumentelor chirurgicale. În acea perioada noţiunile de igienă elementară ca spălatul mâinilor sau a rănilor erau considerate inutile. Studiind scrierile lui Pasteur, Lister îşi dă seama că fermentarea şi putrezirea pot avea loc şi în absenţa oxigenului şi aceasta în prezenţa anumitor microorganisme. Tratând instrumentele chirurgicale şi rănile cu fenol, Lister ajunge la performanţa de a reduce mortalitatea operatorie de la 50 la 15 la sută.

Articole înrudite
Știință
Oamenii de știință au descoperit vulnerabilitatea coronavirusurilor

21.10.2020 | 8 vizualizări

Oamenii de știință au descoperit vulnerabilitatea coronavirusurilor

Grupul de coronavirusuri SARS-CoV-1, SARS-CoV-2 și MERS-CoV au aceleași puncte slabe, ceea ce lasă speranța unui medicament eficient.

Știință
Ce cantitate de alcool puteți bea în siguranță

20.10.2020 | 10 vizualizări

Ce cantitate de alcool puteți bea în siguranță

Omenirea este familiarizată cu alcoolul de foarte mult timp, dar încă nu ne-am dat seama exact cum afectează alcoolul etilic creierul nostru. Se știe că dozele mari de alcool au un efect negativ dram…

Știință
8 explicații științifice ale iubirii

20.10.2020 | 10 vizualizări

8 explicații științifice ale iubirii

O persoană în multe dintre manifestările sale este o ființă irațională, mai ales când vine vorba de emoții și sentimente: uneori nu este atât de ușor să le justifici din punct de vedere logic. Dacă v…

Știință
Bărbatul care îmbătrânește prea repede

19.10.2020 | 8 vizualizări

Bărbatul care îmbătrânește prea repede

Nobuaki Nagashima suferă de sindromul Werner, care determină îmbătrânirea corpului său într-un ritm incredibil. Studierea acestui fenomen ne ajută să învățăm să controlăm genele, care în viitor vor î…

Știință
Chiar poți muri de inima frântă?

19.10.2020 | 14 vizualizări

Chiar poți muri de inima frântă?

Când cineva pierde o persoană dragă sau se confruntă cu o pierdere cumplită, oamenii spun că inima le este frântă. Dar suntem obișnuiți să credem că aceasta este o figură de vorbire care este de obic…

Știință
Știința râsului și latura ei întunecată

19.10.2020 | 9 vizualizări

Știința râsului și latura ei întunecată

Râsul și simțul umorului sunt componente esențiale ale funcțiilor adaptative sociale, emoționale și cognitive. Dar râsul este întotdeauna un indicator al sănătății și fericirii? Lynn A. Barker, profe…