Publicitate

Lista cimitirelor din Chișinău: Când au fost create și ce suprafețe au

În Chişinău sunt 11 cimitire municipale: Central („Armenesc”), „Sfântul Lazăr” („Doina”), Buiucanii Vechi, Evreiesc, Ciocana, „Sfânta Treime”, Catolic, „Ştefan Ciobanu”, Sculeni, Băcioii Noi și Petricani.

Lista cimitirelor din Chișinău: Când au fost create și ce suprafețe au

Cimitirul Central („Armenesc”)

În zilele noastre, cimitirul se află în triunghiul străzilor Alexei Mateevici (fosta Sadovaia), Vasile Alecsandri (fosta Kotovski) şi Panteleimon Halippa.

Cimitirul Central din Chișinău a fost fondat în anul 1811. Peste șapte ani, pe teritoriul său a fost ridicată Biserica Tuturor Sfinților. În perioada țaristă, cimitirul era strict ortodox, iar în perioada sovietică era comun.

Cimitirul are o suprafață de circa 10 ha. Cel mai veche mormânt păstrat datează din anul 1825. La proiectarea cimitirului a participat și Alexandru Bernardazzi.

În perioada sovietică, cimitirul a fost redus în dimensiuni – în 1958, pe locul unor foste morminte fiind deschis cinematograful 40 лет ВЛКСМ (40 de ani ai VLKSM; în prezent numit «Gaudeamus»). Timp de peste 30 de ani cimitirul a fost închis, aici nemaiavând loc înmormântări.

Printre personalitățile marcante care sunt îngropate aici sunt: Viorel Mardare, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Grigore Vieru, Nicolae Sulac, Maria Bieșu, Leonida Lari sau Karl Schmidt.

Cimitirul „Sfântul Lazar” („Doina”)

Cu o suprafață de circa 2 milioane m², acesta este unul dintre cele mai mari cimitire din Europa.

Cimitirul a fost deschis în anul 1966 și în prezent are peste 300 000 de morminte, printre care și 600 de cavouri, fiind împărțit în 266 de sectoare. Aici sunt îngropați în medie între 4 000 și 5 000 de oameni pe an. O parte din cimitir, proprietate a statului german, găzduiește rămășițele soldaților germani căzuți în cel de Al Doilea Război Mondial. De asemenea, în cimitir sunt înmormântați peste 10 000 de evrei.

Tradițional, de Paștele Blajinilor, municipalitatea pune la dispoziția populației rute de autobuz gratuite către Cimitirul Sfântul Lazăr, acesta primind zeci de mii de oameni pe durata sărbătorii.

În aprilie 2010 se estima că în cimitir mai sunt disponibile circa 40 000 de locuri pentru înmormântare.

În anul 2011, canalul HBO România a realizat un film documentar despre acest cimitir, în regia lui Pavel Cuzuioc, intitulat „Doina Groparilor”. Cu o durată de 55 de minute, documentarul este focusat pe activitatea groparilor care muncesc aici.

Către mijlocul anului 2015, administrația cimitirului a solicitat autorităților municipale și primăriei Grătiești să permită extinderea cimitirului cu încă 50 de hectare.

Cimitirul Buiucanii Vechi

Cimitirul Buiucanii Vechi a fost înființat undeva în secolele XVIII-XIX. Data exactă nu este cunoscută. În cimitir s-au păstrat morminte foarte vechi, dar predomină cele din anii ’70 ai secolului XX. Sunt aici şi morminte foarte recente.

În prezent, cimitirul este situat pe strada Bisericii, lângă biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. Mucenic Valerie, la câteva blocuri spre sud-vest de intrarea de serviciu a Centrului de Expoziţii „Moldexpo”.

Cimitirul este foarte mic, cu suprafaţa de aproximativ 1,5 ha, ceea ce constituie două blocuri din cimitirul „Sf. Lazăr”. Teritoriul este înconjurat cu gard metalic ruginit.

Cimitirul Evreiesc

Este un monument istoric și artă de categorie națională, amplasat pe strada Milano, în sectorul Buiucani. Funcționează din anul 1887, cu toate că primele morminte sunt atestate de la începutul secolului al XIX-lea, iar alte surse îi atribuie o vârstă de la 200 până la aproape 300 de ani.

Cel de Al Doilea Război Mondial a adus deteriorări considerabile în partea de est a cimitirului. În 1958, teritoriul a fost divizat în două părți, una dintre care a fost ulterior transformată de autorități într-o piață agricolă.

Către 1960, partea de est a cimitirului a fost demolată, iar pietrele de morminte au fost zdrobite și apoi folosite la construcția gardului pentru partea de vest, dar și pentru alte cimitire din Chișinău, precum și pentru pavarea aleilor din actualul parc „Alunelul”, învecinat cu cimitirul. Pe teritoriul cândva ocupat de cimitir au mai fost amenajate terenuri de tenis și blocuri locative.

Înmormântări în cimitir se petrec și în ziua de azi. Doar în perioada 1978-1993 acestea erau interzise. În 1993, în parcul „Alunelul” a fost instalat un memorial care consemnează Pogromul din 1903

Cimitirul Ciocana

Cimitirul Ciocana este un cartier mic triunghiular la începutul străzii Industriale în sectorul Ciocana Chişinăului. Aici, în anii secolului XX şi-au găsit un loc de veci locuitorii satelor Ciocana Veche şi Ciocana Nouă, apoi înmormântările au fost sistate şi reîncepute în anii 2000.

Cimitirul „Sfânta Treime”

Cimitirul „Sfânta Treime” este un mic cimitir în sectorul Botanica al orașului Chișinău, nu departe de Gara Feroviară. Biserica „Sfânta Treime” a fost zidită în a doua jumătate a sec. XIX, însă cimitirul a putut exista şi mai devreme. Pe teritoriu s-au păstrat mormintele din a doua jumătate a sec. XIX. Înhumările au fost sistate în anii ’60 al sec. XX, odată cu deschiderea cimitirului orăşenesc pe strada Doina, pe urmă au fost reluate în anii 2000.

Cimitirul Catolic („Cimitirul Polonez”)

Cimitirul catolic din Chișinău (cunoscut și ca Cimitirul Polonez) este un monument de istorie și artă de categorie națională, înscris în Registrul monumentelor din Republica Moldova, amplasat pe strada Valea Trandafirilor 11 din Chișinău.

Aici sunt amplasate de fapt două cimitire: armenesc-gregorian, cu paraclisul Capela Învierea Mântuitorului din Chișinău, și cel romano-catolic polonez, cu paraclisul Capela Oganowici. Întrucât aceste două cimitire nu sunt delimitate de un hotar clar, ele sunt percepute ca un singur cimitir.

Înainte de apariția mormintelor, pe teritoriul cimitirelor se afla un azil pentru bătrâni și o grădină. Cimitirul romano-catolic datează de la începutul secolului al XIX-lea, când mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a dispus amenajarea unui cimitir pentru catolici și luterani, care imigrau în acea vreme din Imperiul Rus și Europa, mai ales din Polonia.

Anul fondării este considerat 1822, când arhitectul Ozmidov, responsabil pentru planificarea cimitirului catolic, vine la Chișinău. În 1913, peste mormântul lui Iosif Katanovici Oganowici (d. 14 ianuarie 1909), a fost construită Capela Oganowici.

La sfârșitul anilor 1940, cimitirul a fost refăcut în cimitir obișnuit orășănesc. În 1960, o parte dintre morminte au fost distruse, pentru ca terenul astfel obținut să fie folosit pentru alte morminte.

În cimitirul polonez nu se mai oficiază înmormântări.

Cimitirul „Ștefan Ciobanu”

Cimitirul „Ştefan Ciobanu” este un mic cimitir în cartierul Munceşti al sectorului Botanica din Chişinău.

Deocamdată nu se ştie vârsta exactă a cimitirului. Evident, cândva aici a fost cimitirul satului Munceşti cunoscut de la începutul sec. XVII şi ulterior asimilat de urbea capitalei.

Conform Regulamentului funcţionării cimitirelor din oraşul Chişinău, aprobat de Consiliul Municipal Chişinău, cimitirului „Ştefan Ciobanu” i-a fost atribuită categoria III.

Cimitirul Sculeni

Cimitirul Sculeni este un mic cimitir din cartierul Sculeni al sectorului Buiucani din Chişinău. Pe teritoriu s-au păstrat înhumările din anii 1930-1940.

Conform Regulamentului funcţionării cimitirelor din oraşul Chişinău, aprobat de Consiliul Municipal Chişinău, cimitirului Sculeni i-a fost atribuită categoria IV.

Cimitirul este situat pe stradela Călăraş, un pic mai la deal de la intersecţia cu str. Milano. Din partea de vest cimitirul este împrejmuit cu parcul Butoiaş.

Cimitirul Băcioii Noi

Cimitirul Băcioii Noi este un mic cimitir în cartierul Băcioii Noi din sectorului Botanica, mun. Chişinău. Datele istorice despre acest cimitir deocamdată lipsesc, însă pe teritoriu pot fi observate mormintele din anii ’60 ai sec. XX. De atunci, cimitirul este deschis pentru înhumări.

Conform Regulamentului funcţionării cimitirelor din oraşul Chişinău, aprobat de Consiliul Municipal Chişinău, cimitirului Băcioii Noi i-a fost atribuită categoria III.

Cimitirul Petricani

Cimitirul Petricani este un mic cimitir în cartierul Petricani al sectorului Râşcani din Chişinău. Cimitirul Petricani a apărut aproximativ în sec. XVII-XVIII, concomitent cu satul Petricani, ulterior asimilat de urbea Chişinăului.

Conform Regulamentului funcţionării cimitirelor din oraşul Chişinău, aprobat de Consiliul Municipal Chişinău, cimitirului Petricani i-a fost atribuită categoria IV.

Pe un mic deal lângă drum, într-un vagon se află biserica ortodoxă „Naşterea Ioan Botezătorul”. La câțiva metri, ruinele şi altarul bisericii vechi, zidite în 1861 şi ulterior devastate. Cimitirul a fost cândva mult mai mare, însă în timpul războaielor a fost aproape distrus, iar ulterior parţial acoperit cu construcţii.

Sursă: diez.md

Distribuie prietenilor
Articole înrudite
Social
Veteranii din R. Moldova au primit cadouri din partea României

01.05.2022 13:21 | 3 vizualizări

Veteranii din R. Moldova au primit cadouri din partea României

Veteranii de război ai Armatei Române din Republica Moldova au primit cadouri și diplome de onoare oferite de conducerea Ministerului Apărării Naționale al României cu ocazia Zilei Veteranilor de Răz…

Social
Moldova: SIS confirmă mai multe atacuri asupra site-urilor instituțiilor publice

01.05.2022 13:00 | 4 vizualizări

Moldova: SIS confirmă mai multe atacuri asupra site-urilor instituțiilor publice

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) anunță că mai multe site-uri ale instituțiilor publice au fost supuse atacurilor de tip DDoS (Distributed Denial of Service) din afara țării.

Social
Hackerii proruși ar putea ataca unele site-uri din R. Moldova: Lista

01.05.2022 12:24 | 4 vizualizări

Hackerii proruși ar putea ataca unele site-uri din R. Moldova: Lista

Gruparea de hackeri prorusă Killnet a publicat pe canalul său de Telegram o listă cu posibile ținte ale unor atacuri cibernetice.

Social
Un jurnalist rus se plânge că nu a fost lăsat să intre în R. Moldova

01.05.2022 11:54 | 4 vizualizări

Un jurnalist rus se plânge că nu a fost lăsat să intre în R. Moldova

Un jurnalist rus, corespondent al agenției ruse RIA Novosti, nu a fost lăsat să intre pe teritoriul Republicii Moldova.

Social
Un moldovean stabilit în Ucraina a deschis un centru pentru 130 de refugiaţi

01.05.2022 08:00 | 6 vizualizări

Un moldovean stabilit în Ucraina a deschis un centru pentru 130 de refugiaţi

Un basarabean stabilit în Ucraina se poate mândri că a deschis un centru în care poate adăposti 130 de refugiaţi.

Social
Oficial UE: Un atac asupra Moldovei înseamnă un atac asupra României

30.04.2022 15:04 | 3 vizualizări

Oficial UE: Un atac asupra Moldovei înseamnă un atac asupra României

Un atac asupra Moldovei înseamnă un atac asupra României, iar Ucraina, Georgia și țara noastră vor face parte din Uniunea Europeană până în anul 2024.

Publicitate