Jens Stoltenberg: Rezervele Turciei trebuie luate în considerare

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA.

Jens Stoltenberg: Rezervele Turciei trebuie luate în considerare
Imagine de © Profimedia

„Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea”, a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu.

„Suntem uniţi în acest moment istoric”, a adăugat el. Mesajul vine după ce anterior, în weekend, s-a declarat „încrezător” că Turcia nu va amâna luarea unei decizii privind admiterea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică.

Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a criticat din nou luni posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţa Nord-Atlantică, spunând că nu poate fi de acord cu aderarea unor ţări care au impus sancţiuni Turciei.

El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină „organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.

În cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din NATO care a avut loc duminică la Berlin, Cavusoglu a criticat unele state membre pentru că restricţionează exporturile de arme către Turcia din cauza luptei sale împotriva acestor grupări.

Săptămâna trecută, Erdogan a afirmat că cele două state sunt „case de oaspeţi pentru organizaţii teroriste”.

Nu este clar cum va putea fi convinsă Turcia să nu se opună aderării Suediei şi Finlandei la NATO, comentează DPA. Potrivit unor diplomaţi, un rol l-ar putea juca declaraţii din partea celor două state europene nordice în legătură cu lupta împotriva terorismului şi afacerile cu arme, remarcă Agerpres.

Optimism SUA

Washingtonul a reacționat, la rândul său, la aceste declarații și a transmis că „încearcă să înțeleagă poziția Turciei”. Antony Blinken, șeful diplomației americane, a spus duminică seară că a vorbit cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, despre posibilitatea admiterii Finlandei şi Suediei în NATO.

„Nu vreau să fac vreo caracterizare a conversaţiilor specifice purtate cu ministrul turc de externe sau la sesiunile NATO, dar pot spune că am auzit în general o foarte mare susţinere pentru aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, dacă optează pentru acest lucru. Şi sunt foarte încrezător că vom ajunge la un consens asupra acestui lucru”, a afirmat Antony Blinken.

Antony Blinken a venit pentru câteva zile în Europa pentru a discuta despre reacţiile la invazia militară rusă în Ucraina şi despre posibilitatea admiterii Finlandei şi Suediei în NATO

Ce încearcă să obțină Turcia

Pentru unii analişti, Turcia ar putea căuta să profite de un avantaj tactic pentru a obţine o contrapartidă de la membrii Alianţei.

Ankara doreşte mai ales să achiziţioneze avioane de luptă americane F-16, precum şi piesele de schimb necesare pentru întreţinerea şi modernizarea aparatelor F-16 pe care le are deja.

Iniţial, Turcia a comandat şi a plătit 1,4 miliarde de dolari pentru o comandă de avioane de luptă nedetectabile F-35, dar care nu au mai fost livrate. Întreg contractul a fost îngheţat de Statele Unite în 2019 ca reacție la achiziționarea de către Turcia a sistemului antirachetă rusesc S-400, perceput ca o ameninţare pentru F-35. Washingtonul a exclus atunci Turcia din acest program militar avansat.

Sursă: www.digi24.ro