De ce și-a trimis Putin armata în Ucraina: Adevăratul motiv

Planul Rusiei nu a fost ocuparea Ucrainei, ci controlul țării împreună cu destabilizarea NATO și Uniunii Europene, explică, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, contraamiralul (rz) dr. Constantin Ciorobea.

De ce și-a trimis Putin armata în Ucraina: Adevăratul motiv
Imagine de © gandul.ro

Fost locţiitor al Şefului Statului Major al Forţelor Navale şi comandant al Componentei Operaţionale Navale, Constantin Ciorobea, consideră că armata Federației Ruse a încercat să arate lumii că nu se luptă cu Ucraina, ci cu NATO.

„Planul inițial de ocupare a Kievului și de schimbare a conducerii politice a Ucrainei a eșuat lamentabil. În ultimele două săptămâni am constatat o retragere a forțelor Federației Ruse din nord și o repoziționare către zona estică și concentrarea pe zona Mariupol. Spre sfârșitul săptămânii o să vedem o ocupare a Mariupolului, care va fi clamată drept o mare victorie obținută de Federația Rusă”, explică contraamiralul (rz) dr. Constantin Ciorobea, într-un interviu.

Conducerea Federației Ruse trebuie să prezinte populației motivația eșecurilor. Este evident că trupele ruse s-au retras din zona Kievului, și atunci trebuie ca cineva să fie vinovat. Și Rusia va prezenta că vinovatul este NATO, cu care armata Rusiei este nevoită să se lupte. Toate pregătirile Rusiei sunt pentru a prezenta victoria ocupării Mariupolului, controlul asupra întregii Mări de Azov și a culoarului dintre Federația Rusă și Crimeea și, bineînțeles, ocuparea unei părți din Donbas și Luhansk, ca o eliberare a cetățenilor de etnie rusă care au fost «oprimați» de ucraineni”.

Scenariul extinderii războiului din Ucraina este exclus, iar Federația Rusă nu mai are în prezent resurse pentru a ataca, în următorii trei sau patru ani, o țară din flancul estic al NATO, consideră contraamiralul Ciorobea.

În următorii ani nu se va internaționaliza (n.red. – conflictul) pentru că Federația Rusă nu mai poate susține nici declarativ un conflict în afara Ucrainei. În momentul în care se va clătina sprijinul popular, va pierde și ce a câștigat până acum. Pe partea cealaltă, nu vom vedea nicio intervenție directă sau sprijin evident al NATO sau al altor țări pentru Ucraina. Cu toate că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut de nenumărate ori din partea NATO să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra ţării sale.

În ceea ce privește însă ajutorul logistic, „Ucraina va primi în continuare sprijin din partea altor țări și este evident că și Federația Rusă primește sprijin și încearcă să obțină echipamente de la alte țări. Federația Rusă nu poate să nege dreptul unei țări de a-și cumpăra armament și muniție pentru a se apăra”, precizează dr. Constantin Ciorobea.

Scenariul unui alt conflict militar în 2030

În primul rând, se vrea prezentarea NATO drept un oponent și faptul că armata Federației Ruse se luptă cu Alianța. Pe de altă parte, avem această retorică agresivă a Rusiei față de țările care asigură armament și muniție Ucrainei, cu scopul de a timora aceste țări și a întârzia sau a îngreuna livrările de armament. De altfel, dacă urmărim și modul în care a acționat Federația Rusă în ultima perioadă, am avut conflictul militar din Transnistria în anii ’90-92, apoi Cecenia și toată zona din Marea Caspică, a urmat Georgia în 2008, Crimeea în 2014, iar în 2022 încercarea de ocupare a Ucrainei care se va finaliza, cel mai probabil, cu o încetare a focului pe o linie de demarcație, un fel de Război Rece pe linia aceea de demarcație care se va stabili în funcție de situația din teren, și anume, unde vor ajunge forțele.

„Totodată, dacă adăugăm încă 8-10 ani de acum încolo, în cazul în care Uniunea Europeană și NATO nu vor înțelege cu cine au de-a face și nu vor tempera această tendință a Federației Ruse de a se extinde, vom vedea o altă încercare prin 2030”, spune contraamiralul Ciorobea.

Ce şanse are regimul Putin să reziste? Ar putea serviciile şi o parte a elitei militare ruse să-l schimbe?

„Indiferent cine va veni la putere în Federația Rusă, dacă președintele Putin va fi schimbat sub o formă sau alta, rușii nu pot să renunțe la tot ceea ce au ocupat până acum. În Federația Rusă nu vor fi schimbări semnificative pentru că, dacă ne uităm inclusiv la ultimul sondaj de opinie, Putin avea 80% susținere în rândul populației. Și nu susținere pentru el, ci pentru acțiunile sale. Dacă vine cineva acum și schimbă actuala conducere de la Moscova nu va fi bine primită, dacă toate aceste câștiguri obținute în Ucraina, câștiguri în percepția Federației Ruse, sunt anulate pentru că, pe partea cealaltă Occidentul și SUA, nu pot renunța la sancțiuni odată ce situația în teren nu s-a schimbat. Orice modificare de reducere a acestor măsuri restrictive împotriva Federației Ruse nu pot fi inițiate până în momentul în care nu va fi semnat sub o formă sau alta un tratat de pace acceptat de ambele părți”, explică dr. Constantin Ciorobea.

Scufundarea perlei marinei rusești, o lovitură de imagine

Crucişătorul „Moscova”, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, s-a scufundat în timp ce era remorcată. Totodată, experții militari avertizează că nava militară rusă ar fi putut avea la bord rachete nucleare în momentul în care s-a scufundat în Marea Neagră, dar ipoteza nu a fost confirmată de surse oficiale.

„În ceea ce privește existența încărcăturilor nucleare la bordul crucișătorului, eu am fost sceptic de la început, pentru că nu are nicio logică, nici măcar în linia discursului și a amenințărilor Federației Ruse cu privire la la folosirea armamentului nuclear. Armamentul nuclear tactic înseamnă o lovire pe o rază de 2-3 km care punctual distruge o unitate militară, o structură de apărare militară, deci un obiectiv militar. O încurcătură de 15 kilotone avea bomba de la Hiroshima, aceasta avea spre 102 kilotone. O asemenea lovitură era destinată orașului Kiev, nu avea niciun sens să pui o asemenea încărcătură la bordul unei nave dislocată pe Marea Neagră.

Indiferent că a fost lovită de rachetă sau a fost incendiu la bord, Federația Rusă se află într-o poziție inconfortabilă, vorbim de incompetență. În condițiile în care, dacă am avut incendiul la bord, înseamnă că nu s-a acționat, la bordul unei nave sunt sisteme care se autodeclanșează, în momentul în care se ating niște temperaturi. O extindere a unui incendiu la bord înseamnă că sistemele acelea, probabil, nu funcționau, nu erau verificate.

Cea mai mare lovitură rămâne din punct de vedere al imaginii, potrivit contraamiralului Ciorobea. Este a doua oară în istorie când un vas cu numele Moskva – Moscova se scufundă în Marea Neagră.

„Simbolistic este o lovitură puternică pentru Federația Rusă, pentru că nu cred că va găsi vreo modalitate palpabilă și acceptabilă din partea opiniei publice din Rusia pentru a justifica un asemenea eșec”, explică acesta.

Ce urmează după Donbas?

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un material video difuzat luni seară, că a început ”bătălia pentru Donbas”. Şeful Statului Major ucrainean, Andrii Iermak, a vorbit despre o a doua fază a războiului.

„Urmează zona administrativă a republicilor Donețk și Luhansk sub control Federației Ruse, legătura și securizarea legăturilor și a aprovizionării cu gaze, apă și electricitate a Peninsulei Crimeea, și cam atât putem vorbi pentru următorii cel puțin 8 ani, până când Federația Rusă se va reface și va încerca o altă abordare sau o nouă ofensivă de control total în Ucraina”, conchide contraamiralul (rz) dr. Constantin Ciorobea.

Sursă: www.gandul.ro