De ce merele din România nu ajung în Germania, dar cele din Polonia da

De ce merele din România nu ajung pe rafturile din Germania, iar cele din Polonia da? Un răspuns simplu este: stau prea mult în camioane la graniță și se strică, iar prețul le crește odată cu costurile de transport.

De ce merele din România nu ajung în Germania, dar cele din Polonia da
Imagine de © DANIEL REINHARDT

Problema ar fi rezolvată dacă România ar face parte din spațiul Schengen, ceea ce ar face ca circulația mărfurilor, dar și a persoanelor să fie mult mai rapidă, iar eficiența mai mare.

România a îndeplinit standardele tehnice de a adera la Schengen din 2011, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum.

„Este evident o nedreptate și este o decizie politică, ca urmare a situației politice din câteva state membre”, spune europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, într-o dezbatere HotNews.

„Este o nedreptate”, spune și eurodeputatul PSD Victor Negrescu, care susține că România trebuie să fie mai vocală și să arate avantajele de securitate și nu numai pe care UE le-ar avea dacă ar fi primită în Schengen.

„De cele mai multe ori problema pe care o întâmpinăm este una ce ține de contextul politic pe care îl traversează respectivele state și imaginea pe care o are România în străinătate, imagine care a fost denaturată și uneori chiar din interior. (...) De exemplu, în Olanda, am fost chiar acolo și am discutat cu oficiali și guvernamentali, și la nivelul parlamentului, și îmi spuneau: faceți o campanie aici în Olanda, arătați-le olandezilor de ce România merită să fie în Schengen și noi, parlamentarii, o să ne schimbăm poziția. Din păcate, România în continuare este percepută ca în anii '90 în Olanda, îmi spuneau ei. Adică ca acea țară care e subdezvoltată și care are dificultăți în a-și proteja populația”, a precizat el.

Negrescu spune că acum este un moment favorabil pentru România, având în vedere că a demonstrat în criza ucraineană că poate gestiona frontierele UE.

De aceeași părere este și europarlamentarul PMP Eugen Tomac.

„Cred că este momentul potrivit să fim un pic mai agresivi, mai insistenți, pentru că aici e nevoie de o clarificare foarte puternică. Pentru că dincolo de aceste mesaje transmise de liderii celor mai importante state europene sau guverne, care au spus sau atât la București sau în vizite bilaterale, că ne susțin, s-a scurs destul timp și acum a sosit momentul. În acest context în care Europa încearcă să se reseteze în fața noilor provocări, avem această șansă și trebuie să o fructificăm”, a spus Tomac.

Cum am ajuns ca la 15 ani de la aderarea la UE să nu fim încă membri Schengen, ce înseamnă acest lucru și ce poate face România pentru a se integra, urmăriți răspunsuri la aceste întrebări, dar și alte aspecte importante, în dezbaterea HotNews cu eurparlamentarii Siegfried Mureșan (PNL), Victor Negrescu (PSD) și Eugen Tomac (PMP).

HotNews: La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră încă așteaptă un răspuns favorabil în ceea ce privește integrarea în Spațiul Schengen, un club din care fac parte 22 din cele 27 de state membre. Domnule Mureșan, recent, la congresul Partidului Popular European, delegația PNL a reușit să impună o declarație, o rezoluțiesprijinire a aderării țării noastre la Spațiul Schengen. De menționat ar fi că acest congres a avut loc în Olanda, țară care până acum s-a opus constant integrării României în Spațiul Schengen. Spuneți-ne cum ați reușit și care sunt șansele României de a adera la Spațiul Schengen?

Siegfried Mureșan: Lucrurile sunt foarte simple. Țara noastră îndeplinește de mai mult de 10 ani toate condițiile tehnice pentru aderarea la Spațiu Schengen. Acest lucru a fost confirmat de Comisia Europeană și repetat în numeroase rânduri. Mai mult decât atât, Parlamentul European, prin mai multe rezoluții, și-a exprimat cu largă majoritate, prin sprijinul multor grupuri politice, susținerea pentru aderarea României și de altfel și a Bulgariei la Spațiul Schengen.

Decizia trebuie luată de Consiliul Uniunii Europene, în care sunt grupate guvernele statelor membre, în formatul miniștrilor de Justiție și ai Afacerilor Interne. Și această decizie încă nu este luată, fiindcă s-au opus de-a lungul ultimilor ani câteva state membre. Nu știm exact care sunt acele state membre în spațiu public, adică știm, de exemplu, că Olanda s-a opus, dar nu avem o evaluare exactă. S-au opus mai multe state membre, în principal datorită situației politice interne din acele state și faptul că România, care îndeplinește de mai mult de 10 ani criteriile tehnice de aderare la Spațiul Schengen încă nu a fost inclusă în spațiul Shengen este evident o nedreptate și este o decizie politică, ca urmare a situației politice din câteva state membre.

Tocmai de aceea și noi am decis să acționăm politic și, în urmă cu 2 săptămâni la congresul Partidului Popular European ce s-a desfășurat la Rotterdam, am reușit să impunem în documentul oficial al congresului susținerea pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Propunerea noastră a fost acceptată fără opoziție în cadrul familiei noastre politice. Delegații tuturor partidelor membre ale PPE au susținut acest demers al nostru și a fost inclus în în documentul oficial al al congresului. E necesară o decizie la nivelul miniștrilor guvernelor statelor membre.

Cred că cu toții trebuie să ne implicăm pentru a genera această decizie pozitivă. România a dovedit în ultimele luni în special ca urmare a invaziei ilegale a forțelor armate ruse în Ucraina că suntem capabili să gestionăm o frontieră externă a Uniunii Europene și suntem capabili să gestionăm și o frontieră externă a spațiului Schengen. Au intrat în România în ultimele luni peste 1100000 de refugiați ucraineni care au fost procesați la frontieră și am văzut foarte clar cum România a fost capabilă să gestioneze acest mare flux de persoane și să gestioneze în mod sigur această frontieră externă a Uniunii Europene, oferind mai multă securitate întregii Uniunii Europene, prin modul în care am gestionat frontiera.