Consultări publice privind lupta cu dezinformarea: Ce solicită experții

Reprezentanții societății civile cer divizarea proiectului de lege privind securizarea spațiului informațional în două inițiative distincte, așa încât modificările la legislația audiovizuală să fie votate cât mai repede în lectura a doua, iar prevederile privind atribuțiile SIS în combaterea dezinformării în spațiul online să fie modificate.

Consultări publice privind lupta cu dezinformarea: Ce solicită experții
Imagine de © alamy.com

Unii participanţi la dezbaterile publice organizate de Parlament au declarat că atribuţiile extinse ale SIS privind blocarea site-urile care difuzează ştiri false ar putea fi aplicate abuziv, motiv pentru care aceste prevederi trebuie să fie analizate minuţios cu experţi în domeniul libertăţii de exprimare.

Preşedintele Comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a declarat că va ţine cont de aceste propuneri, iar documentul mai urmează să fie consultat cu experţi ai Consiliului Europei.

Președintele comunității WatchDog, Valeriu Paşa susţine că securizarea spaţiului informaţional este necesară, dar atribuţiile Serviciului de Informaţii şi Securitate în combaterea informaţiilor false nu trebuie să lase loc pentru abuzuri. Pe de altă parte, expertul susţine adoptarea în lectură finală a modificărilor la Codul Serviciilor Media Audiovizuale.

„În lectura a două să fie votată doar componenta care vizează modificarea Codului Audiovizualului, cu revizuirea definiţiei date dezinformării. Toate modificările care ţin de Codul Audiovizual sunt bine elaborate, construiesc pe practici deja existente.

Tot ce ţine de modificarea Legii cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, celelalte definiții şi proceduri propuse pentru completare în Legea cu privire la libertatea de exprimare, să fie comasate într-un proiect separat şi să fie supuse unor consultări mult mai detaliate, lungi şi atente.

Ceea ce se propune este o premieră legislativă la nivel european”, a explicat Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.

Şi alţi experţi care au participat la dezbateri au reclamat riscuri pentru libertatea de exprimare legate de dreptul Serviciului de Informaţii şi Securitate de a bloca site-urile, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti, aşa cum se întâmplă în perioada stării de urgenţă.

„Întrebarea este dacă într-adevăr acest termen de ”indicaţia executorie" în felul în care s-a aplicat până acum a funcţionat şi merită să fie păstrat şi merită să fie extins în afara stărilor de urgenţă şi eu cred că nu.

Serviciul de Informaţii şi Securitate nu avea o metodologie clară şi publică prin care să fie clar care surse de informare sunt suspicioase", a declarat Andrei Lutenco, activist civic.

„Vreau să întreb oamenii de la SIS câţi specialişti au în libertatea de exprimare, pentru că raportul, echilibristică dintre dreptul la libertatea de exprimare şi, pe de o parte, securitate şi necesitatea asigurii securităţii este o problemă juridică incredibil de sofisticată”, s-a adresat Victor Munteanu, şef Departament Fundatia Soros-Moldova.

„Sunt îngrijorări atunci când vorbim de cântărirea informaţiei astfel încât să spunem că cântăreşte până la dezinformare. Şi în fond îngrijorarea asta este universală. Iată de ce până acum nu sunt instrumente concrete prin care să determinăm şi să contracarăm dezinformarea”, a menționat Ion Bunduchi, expert media.

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, consideră că proiectul de lege nu va fi folosit împotriva presei de bună-credinţă. Totuşi, Macovei consideră că unele noţiuni ce ţin de combaterea dezinformării lasă loc de interpretări şi trebuie modificate.

„Informaţii care afectează securitatea spaţiului informaţional public, aici sunt anumite prevederi destul de ambigue şi ştiţi foarte bine că legislaţia nu trebuie să lase loc de interpretări. De aceea propunem excluderea sintagmei. ”Sunt ostile valorilor şi proceselor democratice".

- Deşi anume acestea o prevedere subliniată în dezbaterile europene curente.

- Dar este destul de ambigue. Sau noi detaliem. Ce înseamnă sunt ostile?"

Deputaţii PAS care se numără printre autorii proiectului de lege susţin că vor examina posibilitatea votării separate a modificărilor legislaţiei audiovizuale, dar insistă pe necesitatea oferirii instrumentelor de protejare a cetăţenilor de dezinformare.

„Cu siguranţă, vom discuta aceasta posibilitate, vom reveni şi la celelalte discuţii. Aici va fi o decizie politică, ceea ce trebuie să înţeleagă cetăţenii este ca ceea ce avem nevoie de un stat care să ne protejeze”, a remarcat Virgil Pîslariuc, vicepreşedintele Comisiei cultură.

"Sunt anumite aspecte la care noi trebuie să acţionăm acum şi să nu întârziem. Din păcate, noi considerăm că foarte mult timp a trecut noi trebuie să se întâmple acţiuni concrete în acest domeniu”, a notat Liliana Nicolaescu-Onofrei, preşedintele Comisiei cultură.

Amintim, proiectul de lege, aprobat de majoritatea parlamentară şi criticat de opoziţie, prevede ca instituţiile de presă şi cetăţenii care vor dezinforma şi vor răspândi informaţii false riscă să fie amendaţi. Este vorba despre amenzile de până la 27 de mii de lei pentru persoanele fizice şi de până la 100 de mii de lei pentru televiziunile şi posturile de radio care vor admite asemenea încălcări.

Acelaşi document mai oferă pentru SIS dreptul de a bloca site-urile care difuzează informaţii false, fără o decizie a instanţei de judecată.

Proiectul PAS mai prevede că în Moldova vor fi interzise difuzarea şi retransmiterea programelor audiovizuale care au fost produse inițial în state ce nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră. Interdicţia nu se referă la filmele artistice şi emisiunile de divertisment care nu au legătură cu subiecte din domeniul militar.