Condiția Turciei pentru a accepta aderarea Suediei și Finlandei la NATO

Ankara a obiectat încă din 13 mai față de primirea în Alianță a celor două țări nordice, pe motiv că acestea acceptă pe teritoriul lor persoane legate de grupări considerate teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

Un alt motiv invocat este că Finlanda şi Suedia au sistat în 2019 exporturile de armament către Turcia. Până acum neutri, suedezii şi finlandezii au cerut oficial primirea în NATO după invazia rusă în Ucraina.

Extinderea Alianței trebuie însă aprobată de toate cele 30 de state membre. Dintre acestea, Turcia - membră a NATO de șapte decenii - are a doua armată ca mărime, după cea a Statelor Unite.

Cavusoglu a reluat practic poziția deja exprimată de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, pretinzând țărilor candidate să înceteze sprijinul pentru PKK şi alte grupări, să interzică organizarea oricăror evenimente ale acestora, să îi extrădeze pe cei urmăriți de Turcia pentru acuzații de terorism, să sprijine operațiunile militare şi antiteroriste ale forțelor turce şi să elimine restricțiile asupra exporturilor de armament.

Atât Finlanda, cât şi Suedia au încercat să negocieze o soluție, iar guvernele mai multor ţări membre ale NATO şi-au exprimat încrederea că obiecțiile părții turce pot fi depășite.

Turcia refuză un dialog cu Finlanda și Suedia până nu primește răspunsuri la cererile formulate

Ministrul turc de externe a arătat că delegațiile finlandeză şi suedeză au primit săptămâna trecută, la Ankara, documente care prezintă cerințele țării sale. El a adăugat că se așteaptă ca aliații să încerce să răspundă la preocupările legate de securitate.

„Cererile noastre sunt imposibile? Nu. Vrem să înceteze sprijinul pentru terorism”, a declarat Cavusoglu agenției de presă turce Anadolu, preluate de Reuters. „Ei pun problema așa: ”deoarece suntem departe de regiunile cu terorism, legile noastre sunt concepute în acest mod„. Ei bine, atunci trebuie să le schimbați. Ei spun că o organizație teroristă poate organiza evenimente şi îşi poate flutura zdrențele. Atunci trebuie să vă schimbați legile”.

Guvernele de la Helsinki şi Stockholm au afirmat că condamnă terorismul şi sunt deschise la dialog.

Cavusoglu a arătat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se ocupă de problemă şi a propus un dialog între cele trei țări la Bruxelles. Şeful diplomației turce a răspuns însă că Ankara nu vede rostul unui astfel de dialog înainte de a primi răspunsuri la cerințele formulate în scris. „Trebuie să există lucruri concrete de discutat”, a apreciat el.

Directorul pentru comunicare al cancelariei președintelui Erdogan, Fahrettin Altun, declarase celui mai mare cotidian finlandez, Helsingin Sanomat, că Finlanda trebuie să ia în serios preocupările Turciei.

„Până la urmă, guvernul Finlandei trebuie să decidă ce este mai important - să adere la NATO sau să protejeze astfel de organizații”, a spus el, referindu-se la PKK şi celelalte grupări considerate teroriste de Ankara.