Câți moldoveni deţin apartamente de lux în paradisul fiscal Dubai
Centrul analitic EU Tax Observatory a evaluat în studiul „Who Owns Offshore Real Estate? Evidence from Dubai” câte bunuri imobiliare dețin străinii în paradisul fiscal Dubai din Emiratele Arabe Unite.
Studiul a identificat că peste 800.000 de proprietăți din Dubai sunt deținute de circa 274.000 de persoane fizice și companii din diverse state ale lumii. Din acestea, o mare parte este deţinută de firme sau persoane neidentificate.
Moldovenii au investit 14 milioane de dolari în apartamente de lux în Dubai
Valoarea investiţiilor în imobiliarele din Dubai trece de 530 de miliarde de dolari, din care aproximativ 27% sunt deținute de străini. Deoarece nu fost identificată naționalitatea a aproximativ 7% dintre proprietari, este probabil ca proprietatea străină să fie și mai mare.
Potrivit estimărilor autorilor, cel puţin 146 de miliarde de dolari, investiţii în imobiliare din Dubai provin din destinaţii off-shore, dublu faţă de imobilele deținute în Londra de străini prin intermediul unor companii proxy. Asta în ciuda faptului că Dubai (cu o populație de 3,5 milioane) are doar o treime din dimensiunea Londrei (populație de 9,0 milioane).
Studiul arată că, la finele anului 2020, cel puţin 39 de moldoveni deţineau 55 de case și apartamente în Dubai, cu o valoare ce oscilează între 191.000 de dolari şi 263.205 dolari.
Astfel valoarea estimată a caselor și apartamentelor deţinute de moldoveni se ridică la 14 milioane de dolari.
Pentru comparaţie, 180 de armeni deţin 286 de bunuri în valoare de circa 208 milioane de dolari, 317 români deţin 459 de bunuri imobile în Dubai estimate la 219 milioane de dolari, iar 621 de ucraineni deţin aproape 1.000 de bunuri în valoare de 324 de milioane de dolari.
India este lider, urmată de Marea Britanie și Pakistan
Cea mai mare parte a bunurilor imobiliare străine din Dubai aparține proprietarilor din Orientul Mijlociu, Asia de Sud, Europa și Asia Centrală. Cei mai mari proprietari străini (atât după valoarea totală a proprietăților deținute, cât și după numărul de proprietari) sunt din India: aproximativ 35.000 de indieni dețin proprietăți în Dubai, în valoare de aproape 30 de miliarde de dolari (20% din totalul imobiliar off-shore din Dubai).
Urmează Regatul Unit (23.000 de proprietari unici, cu proprietăți în valoare de 15 miliarde de dolari, 10 la sută din total). Restul țărilor de top după valori agregate includ țări din regiunea mai largă a Orientului Mijlociu și Asia Centrală (de exemplu, Pakistan, Arabia Saudită, Iran, Iordania și Rusia) și economii mari (de exemplu, Canada, Statele Unite și China). Aproximativ 8% din imobilele off-shore din Dubai aparțin proprietarilor din Uniunea Europeană.
Aceste tipare rămân atunci când ne concentrăm pe cartierele cele mai bogate, unde ponderea imobiliară deținută de străini este deosebit de mare, în jur de jumătate. Principala diferență este că, în timp ce India rămâne cel mai mare proprietar, cota sa scade, în timp ce ponderea Rusiei se înmulțește cu două, pentru a ajunge la 6 la sută în cele mai scumpe cartiere.
Autorii remarcă volumul mare al investiţiilor din țări afectate de conflicte și autocrații (Afganistan, Eritreia, Siria sau Sudan), care au expunere mare în Dubai în raport cu dimensiunea economiei lor, echivalent cu 5%-10% din PIB-ul lor. Acest lucru sugerează că poziția netă oficială a activelor externe a unui număr de economii cu venituri mici este semnificativ subestimată.
Și norvegienii nu își declară proprietățile din Dubai
În sfârșit, prin potrivirea proprietăților deținute de norvegieni cu registrele fiscale administrative din Norvegia, constatăm că probabilitatea de a deține imobiliare off-shore crește odată cu averea, inclusiv în partea de sus a distribuției averii.
Aproximativ 70% din proprietățile din Dubai deținute de contribuabili norvegieni nu au fost raportate în scopuri fiscale în 2019. Aceste rezultate sugerează că lipsa schimbului transfrontalier de informații cu privire la proprietatea imobiliară este o problemă semnificativă pentru impozitarea acestora.
Datele au fost obținute de Centrul pentru Studii Avansate de Apărare (C4ADS), o organizație non-profit din Washington, care cercetează criminalitatea și conflictele internaționale. Ulterior, ele au ajuns astfel la publicația norvegiană E24, care a coordonat o investigație jurnalistică globală.
„Este prima dată când avem o evaluare netă a proprietăților deținute într-un paradis fiscal”, a spus Gabriel Zucman, profesor asociat la Universitatea Berkeley din San Francisco şi unul dintre cei mai importanți experți în paradisuri fiscale.
„Până de curând nu am putut aborda această problemă a averilor ascunse, dar această scurgere de date schimbă totul. Acest proiect este primul pas făcut pentru a scoate la lumină creșterea investițiilor imobiliare în paradisuri fiscale ca parte a globalizării. Nu a fost studiată prea mult în trecut pentru că lipseau datele”, a mai spus Gabriel Zucman pentru OCCRP.
Sursă: www.mold-street.com
