Analiză BBC: Poate fi pedepsit Putin pentru crime de război?

Imaginile cu cadavrele civililor de pe străzile din Bucea au dus la condamnarea internațională a Rusiei și la noi acuzații că forțele sale comit crime de război.

Analiză BBC: Poate fi pedepsit Putin pentru crime de război?
Imagine de © Profimedia

O analiză a BBC arată în ce măsură poate fi pedepsit președintele rus, Vladimir Putin, pentru atrocitățile comise în Ucraina.

Curtea Penală Internațională a început deja să investigheze dacă au loc crime de război și Ucraina a înființat, de asemenea, o echipă pentru a strânge probe.

„Până și războiul are reguli”, spune Comitetul Internațional al Crucii Roșii. Acestea sunt cuprinse în Convenția de la Geneva și într-un șir de alte legi și acorduri internaționale.

Ce sunt crimele de război

Civilii nu pot fi atacați în mod deliberat și nici infrastructura care este vitală pentru supraviețuirea lor. Unele arme sunt interzise din cauza suferinței nediscriminatorii sau îngrozitoare pe care o provoacă - cum ar fi minele antipersonal și armele chimice sau biologice.

Bolnavii și răniții trebuie îngrijiți - inclusiv soldații răniți, care au drepturi de prizonieri de război.

Infracțiunile grave, cum ar fi uciderea, violul sau persecuția în masă a unui grup, sunt cunoscute drept „crime împotriva umanității”.

Ce este genocidul

Genocidul este definit în dreptul internațional ca uciderea deliberată a unor persoane dintr-un anumit grup național, etnic, rasial sau religios, cu intenția de a distruge grupul - fie în întregime, fie parțial.

Ca atare, genocidul este o crimă de război specifică, mai gravă decât uciderea ilegală a civililor. Legea cere dovada intenției de a distruge grupul.

Acuzațiile de crime de război în Ucraina

Anchetatorii și jurnaliștii au găsit ceea ce pare a fi o dovadă a uciderii deliberate a civililor în Bucea, un oraș de la periferia Kievului, și în alte zone din apropiere. Forțele ucrainene spun că au găsit gropi comune și că există dovezi că civili au fost împușcați după ce au fost legați de mâini și de picioare.

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că atacurile sunt „noi dovezi” ale crimelor de război.

Săptămâna trecută, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că Rusia a „distrus blocuri de locuințe, școli, spitale, infrastructură critică, vehicule civile, centre comerciale și ambulanțe” - acțiuni despre care SUA spun că sunt crime de război.

Există, de asemenea, din ce în ce mai multe dovezi că bombe cu dispersie au lovit zonele civile din Harkov. Marea Britanie spune că Rusia a folosit bombe termobarice, care creează un vid masiv prin absorbția de oxigen. Acestea nu sunt interzise, dar utilizarea lor deliberată lângă civili ar încălca aproape sigur regulile războiului.

Cum pot fi judecate crimele de război

A existat o serie de tribunale unice începând cu cel de-Al Doilea Război Mondial - inclusiv tribunalul care investighează crimele de război din timpul destrămării Iugoslaviei. De asemenea, a fost înființat un organism pentru a-i urmări pe cei responsabili de genocidul din 1994 în Ruanda.

Astăzi, Curtea Penală Internațională (CPI) și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) au roluri de monitorizare a aplicării regulilor războiului.

CIJ se pronunță asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoane fizice. Ucraina a început un dosar împotriva Rusiei. Dacă CIJ s-ar pronunța împotriva Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU ar fi responsabil pentru aplicarea deciziei.

Însă Rusia - unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului - ar putea respinge orice propunere de sancționare.

CPI investighează și judecă penal indivizi care nu sunt judecați de statele individuale. Este succesorul modern permanent al tribunalului de la Nürnberg, care i-a judecat liderii-cheie ai regimului nazist în 1945.

Procurorul-șef al CPI, avocatul britanic Karim Khan QC, spune că există o bază rezonabilă pentru a crede în Ucraina au fost comise crime de război. Anchetatorii vor analiza acuzațiile trecute și prezente - încă din 2013, înainte de anexarea Crimeei de către Rusia de către Ucraina.

Dacă există dovezi, procurorul va cere judecătorilor să emită mandate de arestare pentru a-i aduce pe cei acuzați la judecată, la Haga.

Dar puterea sa este limitată. Curtea nu are propria sa forță de poliție, așa că se bazează pe statele individuale pentru a aresta suspecții.

Rusia nu este membră a Curții, deoarece s-a retras în 2016. Putin nu va extrăda niciun suspect. Totuși, dacă un suspect pleacă în altă țară, ar putea fi arestat.

Ar putea fi urmăriți penal Putin, generalii sau alți lideri ruși?

Este mult mai ușor să-l învinovățești de o crimă de război pe soldatul care o comite decât pe liderul care a ordonat-o.

Hugh Williamson de la Human Rights Watch, organizație care strânge dovezi ale crimelor de război în conflicte, spune că există dovezi ale unor execuții sumare și ale altor abuzuri grave din partea forțelor ruse.

El spune că stabilirea „lanțului de comandă” este foarte importantă pentru orice proces viitor, inclusiv pentru cazul în care un lider a autorizat o atrocitate sau a închis ochii la aceasta.

„Există un episod interesant în raportul nostru privind Ucraina, în care un comandant le cere soldaților să ia doi civili și să-i împuște. Doi dintre soldați se opun și acel ordin nu este îndeplinit. Deci, există dovezi clare ale unor incidente din armata rusă, dar și un element de comandă și control al acesteia”, a spus el.

CPI poate urmări și infracțiunea de „război agresiv”. Aceasta este infracțiunea care privește o invazie sau un conflict nejustificat, dincolo de o acțiune militară justificată de legitima apărare.

Cu toate acestea, profesorul Philippe Sands, expert în drept internațional la University College din Londra, spune că CPI nu i-ar putea urmări pe liderii Rusiei pentru acest lucru, deoarece țara nu este membră a Curții.

Teoretic, Consiliul de Securitate al ONU ar putea cere CPI să investigheze această infracțiune. Dar din nou, Rusia ar putea folosi dreptul de veto.

Eficacitatea CPI și modul în care dreptul internațional se desfășoară în practică depind nu doar de tratate, ci și de politică și diplomație.

Sands și alți experți spun că, la fel ca în cazul proceselor de la Nürnberg, soluția constă în diplomație și acord internațional. El le cere liderilor mondiali să înființeze un tribunal unic pentru a judeca crimele de război din Ucraina.

Sursă: www.digi24.ro