Afazia: boala cu care a fost diagnosticat actorul Bruce Willis

Vestea c─â starul de film Bruce Willis a renun╚Ťat la actorie din cauza afaziei a adus ├«n lumina reflectoarelor tulburarea de comunicare, ├«ns─â pu╚Ťini ╚Ötiu ce este afazia.

Afazia: boala cu care a fost diagnosticat actorul Bruce Willis

Ce este afazia, această tulburare de comunicare cu care se confruntă milioane de oameni? Iată tot ce ar trebui să știm.

„Afazia înseamn─â doar c─â cineva are o problem─â cu limbajul, problem─â cu care nu s-a n─âscut”, a explicat Hugo Botha, neurolog la Mayo Clinic, din Minnesota.

Ce este afazia?

Cea mai frecvent─â cauz─â este accidentul vascular cerebral sau o ran─â la cap, iar exper╚Ťii subliniaz─â c─â, de╚Öi poate afecta producerea ╚Öi în╚Ťelegerea atât a vorbirii, cât ╚Öi a cuvintelor scrise, în mod normal nu afecteaz─â inteligen╚Ťa.

Afazia afecteaz─â aproximativ 2 milioane de americani, conform National Aphasia Association, f─âcând-o mai frecvent─â decât boala Parkinson, paralizia cerebral─â sau distrofia muscular─â, noteaz─â Science Alert.

Pu╚Ťini oameni chiar ╚Ötiu ce este afazia

Un sondaj din 2016 realizat de acela╚Öi grup a constatat c─â mai pu╚Ťin de 9% dintre oameni ╚Ötiau ce este afazia.

De╚Öi este în mod normal cauzat─â de un anumit eveniment unic, cum ar fi accidentul vascular cerebral, „exist─â ╚Öi alte posibilit─â╚Ťi, cum ar fi o boal─â neurodegenerativ─â”, a explicat Brenda Rapp, om de ╚Ötiin╚Ť─â în domeniul cogni╚Ťiei la Johns Hopkins University.

În astfel de cazuri, deteriorarea este progresiv─â, iar terapia se concentreaz─â pe prevenirea pierderii ulterioare a func╚Ťiei cognitive.

Familia lui Willis nu a împ─ârt─â╚Öit cauza diagnosticului actorului în declara╚Ťia ei.

Diferite forme de afazie

Sistemul cerebral care guverneaz─â limbajul este o „ma╚Öin─ârie foarte complex─â” care implic─â selectarea cuvintelor potrivite, mi╚Öcarea adecvat─â a gurii pentru a le vocaliza ╚Öi, pe de alt─â parte, auzirea ╚Öi decodarea sensului lor, a explicat Rapp.

Toat─â lumea se chinuie ocazional s─â g─âseasc─â cuvântul potrivit, „dar în afazie asta se întâmpl─â des”, a ad─âugat ea.

Uneori, medicii împart afazia în categorii clinice largi, care se coreleaz─â cu locul în care s-a produs leziunea cerebral─â.

În afazia expresiv─â, oamenii „în╚Ťeleg de obicei destul de bine, dar au dificult─â╚Ťi în a spune cuvintele”, a spus logopedul Brooke Hatfield, de la American Speech Language Hearing Association (ASHA).

O persoan─â cu acest tip de afazie ar putea folosi propozi╚Ťii simple precum „vreau mâncare” pentru a fi în╚Ťeleas─â.

În afazia receptiv─â „cuvintele vin u╚Öor, dar s-ar putea s─â nu fie cuvintele potrivite. ╚śi este dificil pentru acea persoan─â s─â în╚Ťeleag─â ceea ce aude”, a ad─âugat Hatfield.

Terapia logopedic─â

Vestea bun─â, spune Hatfield, este c─â „toat─â lumea are ╚Öanse s─â se descurce mai bine” pe termen lung.

„Sunt oameni care au avut un accident vascular cerebral acum 30 de ani, care înc─â lucreaz─â la limbajul ╚Öi comunicarea lor ╚Öi înc─â evolueaz─â”, a ad─âugat ea.

Creierul este extrem de plastic, iar terapia de vorbire poate implica alte p─âr╚Ťi ale acestuia pentru a „ocoli blocajele” din zonele deteriorate ╚Öi pentru a crea noi conexiuni, a spus Rapp.

O astfel de terapie îi antreneaz─â pe oameni ╚Öi s─â ocoleasc─â subiectul dac─â r─âmân bloca╚Ťi la un anumit cuvânt.

Membrii familiei pot, de asemenea, s─â dezvolte strategii pentru a se face mai bine în╚Ťele╚Öi: „Lucruri precum propozi╚Ťii mai scurte ╚Öi s─â te asiguri c─â vorbe╚Öti fa╚Ť─â în fa╚Ť─â cu persoana care sufer─â de afazie în loc s─â fi╚Ťi în camere diferite, ╚Öi minimizând zgomotul de fundal”, a recomandat Botha.

Unii oameni se descurc─â bine cu dispozitivele de asisten╚Ť─â, deoarece capacitatea lor de a scrie nu este afectat─â în acela╚Öi mod.

Pentru viitor, exist─â tratamente experimentale care combin─â stimularea electric─â a creierului cu terapia logopedic─â, care s-au dovedit promi╚Ť─âtoare în recuperarea func╚Ťiei cognitive, a spus Rapp.

Este nevoie de r─âbdare

To╚Ťi exper╚Ťii au spus c─â este nevoie de r─âbdare. Afazia poate fi frustrant─â ╚Öi izolatoare, deoarece „rela╚Ťiile noastre cu ceilal╚Ťi depind atât de mult de capacitatea de a vorbi ╚Öi de a comunica cu ei”, a spus Rapp, ceea ce ar putea face ca o persoan─â sau îngrijitorul ei s─â devin─â retras─â.

„Este ca ╚Öi cum te-ai trezi într-o ╚Ťar─â în care se vorbe╚Öte o limb─â pe care nu o cuno╚Öti”, a spus Hatfield, mai degrab─â decât o schimbare a abilit─â╚Ťilor cognitive subiacente.

Surs─â: www.descopera.ro